Video Ce spun experții despre valul de hate la adresa profesorului îmbrăcat în fustă: „Românii încă prezintă la scară largă prejudecăți” VIDEO

Valul de reacții negative la adresa tânărului lector de la Universitatea București care s-a îmbrăcat în fustă „este un indicator clar că românii încă prezintă la scară largă o serie de prejudecăți și intoleranță”, atrage atenția psihologul Mihai Copăceanu. Acesta reamintește că există o serie de alte contexte sociale, naționale și internaționale, unde acceptăm ca un bărbat să se îmbrace în femeie și invers. „Vedem membrii familiei Regale din Marea Britanie care se îmbracă des în costume scoțiene tradiționale și nimeni nu protestează”, amintește expertul. La rândul lui, politologul Cristian Pârvulescu a subliniat că lectorul Andrei Nae este o persoană competentă: „Vorbim despre o persoană care are studii și citări foarte serioase în literatura internațională”.

FOTO: Arhivă personală

Psihologul Mihai Copăceanu a explicat pentru „Adevărul” de ce foarte mulți români au reacționat atât de violent în mediul online după publicarea fotografiei care înfățișează un profesor îmbrăcat în fustă. Bărbatul, se menționează în postarea jurnalistei mondene Mara Bănică (postare distribuită de mii de oameni), este Andrei Nae, lector universitar la Universitatea din București și ar fi fost surprins în ținuta respectivă în cursul zilei de luni, 22 iulie 2024, în cadrul instituției de învățământ superior, acolo unde în această perioadă se derulează înscrierile pentru următorul an universitar. Contactat de „Adevărul”, răspunsul lectorului a fost scurt: „Bună ziua, vă mulțumesc că m-ați contactat, dar momentan nu doresc să comentez”.

În majoritatea covârșitoare a comentariilor lectorul este pus la zid pentru alegerea sa vestimentară, uneori folosindu-se un limbaj agresiv.

Psihologul Mihai Copăceanu, care s-a arătat surprins de valul de comentarii negative, atrage atenția că „de la înjurături și amenințări în mediul online la hărțuire și violență în mediul fizic există un singur pas”.

„Ca psiholog m-a uimit mult mai tare valul enorm de hate, de comentarii negative și agresive, de înjurături și jigniri față de o persoană, fie ea și cadru universitar (sau oricine ar fi), comparativ cu gestul domnului lector, fără să-i cunosc motivația. Dar nici nu contează motivația, de astă dată. În fapt, este un indicator clar că românii încă prezintă la scară largă o serie de prejudecăți și intoleranță, iar o imagine publicată pe internet atrage în foarte scurt timp foarte mult hate, ostilitate și agresiune în mod profund dăunător și condamnabil”, explică psihologul.

Hate-speech-ul, atrage atenție psihologul, se propagă, mai ales în mediul online, cu mai multă ușurință și rapiditate decât toleranța, acceptabilitatea sau deschiderea față de inedit și neobișnuit. „Câți dintre noi s-au întrebat care poate fi motivația domnului lector și nu au așteptat să primească un răspuns valid, de la sursă. Din păcate, de la înjurături și amenințări în mediul online la agresiuni fizice, hărțuire și violență în mediul fizic există un singur pas. Dacă ne referim strict la faptul că un bărbat poartă cultural vorbind haine de femeie, vă reamintesc că societatea noastră a cunoscut o serie de cazuri de agresiuni fizice grave doar datorită acestui fapt și din păcate unele au condus la deces”, avertizează Mihai Copăceanu.

„Reacționăm dur la ceea ce considerăm ca o amenințare la adresa noastră”

„Cultural vorbind noi reacționăm dur la ceea ce considerăm ca o amenințare la adresa noastră. În cazul de față, precizările cum că persoana respectivă este cadru universitar și că fotografia a fost realizată în interiorul universității ne determină o reacție și mai agresivă”, subliniază psihologul.

Mihai Copăceanu reamintește însă că există o serie de alte contexte sociale, naționale și internaționale, unde acceptăm ca un bărbat să se îmbrace în femeie și invers.

„Sunt ritualuri rurale unde, în diferite momentele ale anului, bărbații se costumează în femeie. Copiii la grădiniță joacă roluri diferite. Am fost martor la câteva nunți în Banat unde spre deliciul publicului, în momentul cel mai emoționant, în așteptarea miresei, sosea din camera miresei un bărbat îmbrăcat în femeie. Mai mult, vedem membrii familiei Regale din Marea Britanie care se îmbracă des în costume scoțiene tradiționale și nimeni nu protestează. Ce vreau să subliniez, că avem convingeri legate de identități culturale, iar explicația în cazul de față are legătură și cu teama legată de o identitate de gen exprimată doar prin vestimentație”, mai spune Mihai Copăceanu.

Psihologul Mihai Copăceanu atrage atenția, pe de altă parte, asupra faptului că puțini dintre cei care, în aceste ore, nu s-au sfiit să arunce cu vorbe grele pe Internet sunt conștienți de impactul pe care vorbele lor îl au.

„Hate-ul online are un impact negativ asupra persoanei vizate, iar acest aspect este ignorat de miile de comentatori negativi, de agresori care în spatele unei tastaturi își asumă libertatea de a crea mult rău și suferință”, avertizează psihologul.

„Încă suntem într-o țară liberă”

O reacție pe tema vestimentației lectorului Andrei Nae a avut și analistul politic Cristian Pârvulescu. Acesta a afirmat că „genul acesta de îmbrăcăminte nu este foarte rar în Occident, este din ce în ce mai des”.

„Tânărul din fotografie este lector universitar la Universitatea din București, căsătorit cu o englezoaică, este cineva care are studii foarte serioase publicate, nu cred că i se poate face niciun fel de reproș academic. Este o manieră în care încearcă să se exprime. Aparține unei generații care simte nevoia să se comporte astfel. Dacă mă întrebați pe mine, eu nu simt nevoia să mă îmbrac în felul acesta, dar asta nu înseamnă că desconsider libertatea oamenilor de a-și alege îmbrăcămintea. Gândiți-vă cum era în secolul al XIX-lea, când țăranii români îi vedeau pe boieri îmbrăcându-se nemțește. Era, probabil, același șoc pe care îl au unii astăzi. Ei bine, cred că trebuie să devenim toleranți și să acceptăm diversitatea”, a spus Pârvulescu.

El a făcut referire, în context, la perioada comunistă, când femeile care purtau fustă scurtă erau urmărite de Securitate, iar bărbații care purtau părul lung erau de asemenea urmăriți și tunși.  „Încă suntem într-o țară liberă. Când vom fi în Rusia lui Putin care proferează invective despre persoanele care nu sunt acceptabile din punctul lor de vedere va fi altceva. Dar eu cred că libertatea înseamnă inclusiv libertatea de vestimentație”, a adăugat Pârvulescu.

Cristian Pârvulescu a subliniat că lectorul Andrei Nae este o persoană competentă.

„Vorbim despre o persoană care are studii și citări foarte serioase în literatura internațională, este pentru Universitatea București un punct important, pentru că, știți, în lumea noastră citările internaționale sunt extraordinare. Deci este o persoană competentă, ca urmare mi se pare prea puțin important modul în care se îmbracă”, a conchis Pârvulescu.

Bărbații care poartă fuste, o prezență mai puțin „exotică” în lume

Libertatea bărbaților de a alege să poarte și articole vestimentare atribuite cultural femeilor nu este la fel de dur sancționată în alte colțuri ale lumii.

Mark Bryan, un inginer american stabilit în Germania, a ales să poarte la serviciu fuste și pantofi cu toc, mărturisind că scopul său nu este să fie diferit într-un mod sexual, ci să emane putere, asemenea femeilor pe care le admiră pentru alegerea lor.

„Pentru mine, hainele sunt neutre din punct de vedere al genului. Prefer un look „masculin” deasupra taliei și unul neutru sub talie. Este vorba despre a depăși conceptul de gen în modă”, a declarat el pentru boredpanda.com.

La rândul lui, Sasha Zhoya, un atlet francez născut în Australia, care reprezintă Franța în competițiile internaționale de atletism, a dezvăluit, într-un reportaj difuzat de France 2, că a ales să poarte fustă la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice, atletul menționând că dacă femeile pot alege să poarte pantaloni atunci și bărbații pot alege să poarte fustă.