Cât de periculoasă a fost scurgerea radioactivă din Urali, din 2017

Accidentul care a avut loc în urmă cu doi ani, în Rusia, la uzina de tratare a combustibilului nuclear folosit din Maiak,  a eliberat în atmosferă un izotop radioactiv numit ruteniu-106. Cu toate că autorităţile ruseşti au negat incidentul, scurgerea radioactivă a fost depistată în mai multe ţări europene, dar şi în Asia şi Peninsula  Arabică.

Sursa unei scurgeri radioactive misterioase care a afectat mai multe ţări din Europa, în 2017, a fost o uzină nucleară din sudul Munţilor Urali, Rusia, notează independent.co.uk, care citează un nou studiu în acest sens.

Oamenii de ştiinţă au analizat mai mult de 1.300 de puncte de colectare a datelor din întreaga lume pentru a afla care este sursa acestei contaminări care a eliberat în atmosfera Europei radiaţii de 100 de ori mai multe decât dezastrul nuclear de la Fukushima, din 2011. Datele au fost extrase de la 176 de staţii de măsurare din 29 de ţări.

Autorităţile ruseşti nu au recunoscut niciodată că sursa acestei scurgeri a fost uzina nucleară din Maiak.

Faptul că doar un singur element radioactiv a fost detectat şi anume ruteniu-106 le-a indicat specialiştilor că, la mijloc nu este un accident nuclear de tipul celui de la Cernobîl, întrucât, în acest caz ar fi trebuit să fie eliberate mai multe tipuri de elemente.

„Am măsurat radioactivitatea elementului ruteniu-106. Măsurătorile indică o mare scurgere radioactivă, rezultată de la o uzină civilă de prelucrare nucleară”, a declarat Georg Steinhauser, unul dintre cercetătorii de la Universitatea din Hanovra.

Potrivit profesorului Georg Steinhauser:„măsurătorile ruteniului radioactiv-106 indică cea mai mare eliberare singulară de radioactivitate de la o instalaţie civilă de reprocesare”.

În ciuda cantităţii de material radioactiv eliberat, incidentul nu a fost de natură să afecteze sănătatea europenilor. Surse consultate de Adevărul au explicat că, la nivelul ţărilor europene, nivelul de radiaţii ar fi trebuit să fie de mii de ori mai mare decât a fost pentru a reprezenta vreun pericol pentru sănătate, or, acesta a fost de sub un Becquerels pe metru cub de aer.

„În Europa, valorile au fost foarte mici şi nu au influenţat nici sănătatea oamenilor şi nici mediu. Contaminarea s-a produs doar în zona de sud a Uralilor. În România, valorile au fost chiar greu de decelat. Cel mai probabil, la uzina respectivă încercau să izoleze ruteniu, poate şi alte elemente, pentru a le folosi în diverse scopuri“, potrivit sursei citate.

Nu este primul accident de la uzina din Maiak, potrivit cercetătorilor. În 1957, un rezervor care conţinea reziduuri de plutoniu a explodat contaminând întreaga zonă. Aciidentul a fost ţinut secret până în 1976.