Când va avea România prima fabrică de Inteligenţă Artificială. „Vine pe structura supercomputerului de la Barcelona”

Prima fabrică de inteligenţă artificială din România - RO AI Factory, proiect european găzduit de Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică (ICI Bucureşti), ar putea deveni funcţională în prima parte a anului 2027, a afirmat luni directorul general al ICI Bucureşti, Adrian-Victor Vevera.

FOTO: Shutterstock

"Începând de anul acesta, România are un proiect european pe hartă: prima fabrică de inteligenţă artificială RO AI Factory. El va fi găzduit la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică, ICI Bucureşti. Suntem hosting entity al acestui proiect. Împreună cu un consorţiu vom dezvolta partea de service, din care face parte Politehnica Bucureşti, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Institutul de Inteligenţă Artificială din Cluj, Institutul de Bioresurse.

Acest proiect nu vine din neant. ICI este de cel puţin 4 ani de zile implicat în proiectele europene pe Hypercomputing. Suntem centrul naţional de competenţe pentru Hypercomputing. Am intrat după aceea în proiectul gestionat de cei de la Barcelona Supercomputing Center, o fabrică de inteligenţă artificială care vine pe structura supercomputerului de la Barcelona.

Suntem prinşi în aceste proiecte, dar a venit momentul, în al treilea val al dezvoltării reţelei de inteligenţă artificială europeană: România a pus un steag pe hartă. Suntem aici, suntem prezenţi şi sperăm că anul viitor, undeva în luna martie, aprilie, mai, depinde cum o să evolueze acest proiect, să fie total funcţional. Vom deschide porţile pentru a fi parte în acest ecosistem", a afirmat Adrian-Victor Vevera, la deschiderea oficială a evenimentului "Bucharest Leaders Summit: United for a Better World", potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, ICI Bucureşti a început construirea ecosistemului RO AI Factory şi a lansat invitaţii către sectorul privat, public, de cercetare şi academic pentru parteneriat.

"Deja am început să creăm ecosistemul şi avem invitaţii lansate către toată zona privată, zona publică, zona de cercetare, zona academică, să ne fie parteneri în acest drum pe care îl avem în această provocare, pentru că, până la urmă, inteligenţa artificială, aşa cum s-a spus, este o provocare. Este o provocare în relaţia cu oamenii, nu numai oamenii sunt o provocare, şi tehnologia este o provocare. Trebuie să luăm în calcul că inteligenţa artificială este un instrument, este o tehnologie, trebuie să o folosim ca să ne sporim capacitatea şi randamentul, nu să o lăsăm să înlocuiască partea de decizie", a adăugat directorul general al ICI Bucureşti.

Pe de altă parte, şeful instituţiei consideră că tehnologia nouă, inteligenţa artificială reprezintă "parte în orice conflict, în orice război cald sau în orice război rece".

"Este parte în ceea ce înseamnă zona de securitate cibernetică, este parte în zona de manipulare a datelor, pentru că deepfake-ul îl vedem. Inteligenţa artificială poate să genereze foarte multe lucruri care, bineînţeles, pot să fie reale sau nu. În ceea ce priveşte partea de inteligenţă artificială, trebuie să luăm în calcul zona de seturi de date pentru că seturile de date devin o armă în orice conflict viitor. Datele vor fi în viitor acea mină de aur. Sunt deja", a adăugat directorul general al ICI Bucureşti.

Potrivit acestuia, ca să protejăm în continuare România va trebui să fim mult mai atenţi şi bine pregătiţi în ceea ce priveşte tehnologia.

"Nu mai este niciun secret că există aplicaţii care sunt folosite pentru ceea ce înseamnă partea de securitate. E vorba de Palantir (Palantir Technologies - companie americană specializată în software de analiză a datelor n.r.), care a început dinainte de 2020. Orice conflict al viitorului va însemna şi această îmbinare între om şi tehnologie. Rămâne de discutat cum va fi folosită etic tehnologia. Ca să protejăm România, trebuie să înţelegem tehnologia. Suntem înconjuraţi de tehnologie - şi până la urmă contează ca finalul să fie ceea ce ne dorim, acea Românie mare, prosperă, frumoasă, în care să ne dorim să trăim şi pe care să o pregătim pentru copiii şi nepoţii noştri, să fie construită de noi cu ajutorul tehnologiei. Nu vom mai putea să facem nimic fără tehnologie, însă este esenţial să nu se piardă acea conexiune între oameni, să nu se piardă acea relaţionare, să se creeze punţile pentru că, până la urmă, fără acea strângere de mână, nu rămân decât date, nu rămân decât lucruri plate, lucruri lipsite nu de viaţă, ci lipsite de emoţie şi de empatie", a adăugat Adrian-Victor Vevera.