Au trecut 77 de ani de la cutremurul devastator după care s-a făcut prima hartă seismologică a României. Ce trebuie să ne îngrijoreze

10 noiembrie 1940. La ora 3.39, dimineaţa, se înregistra un cutremur cu intensitatea de 7,4 pe scara Richter, cu epicenntrul în Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri. Măsurătorile ulterioare au arătat că magnitudinea seismului ar fi fost de 7,7.

Cutremurul din noiembrie 1940, care a durat 45 de secunde, este considerat primul cel mai devastator din istoria modernă a României. În urma acestui cutremur, geologul Ion Atanasiu a început să realizeze prima hartă seimică a României. Foarte informaţii despre numărul real al victimelor şi al pagubelor materiale la cutremurul din 1940 nu au fost făcute publice, ele fiind cenzurate din cauza războiului. Se presupune că în urma seismului au murit peste 1.000 de oameni, dintre care 300 – 500 doar în Bucureşti. Alte circa 4.000 de persoane au fost rănite în toată ţara.

Cel mai mare dezastru s-a înregistrat la blocul Carlton (foto) de la intresecţia dintre strada Regală cu bulevardul Bălcescu, pe atunci Brătianu. Considerat cea mai modernă clădire din Bucureştiul interbelic, blocul cu 12 etaje s-a prăbuşit şi apoi subsolul a luat foc şi s-a inundat cu apă. Nimeni nu ar fi scăpat cu viaţă. Au fost 140 de victime, însă unii martori care au lucrat la operaţiunile de salvare susţin că ar fi fost, totuşi, nouă supravieţuitori. Proiectantul, G.M Cantacuzino, şi constructorul au fost consideraţi vinovaţi şi condamnaţi la închisoare. Ca urmare a seismului din 1940, structura mai multor clădiri înalte a fost afectată, iar peste 180 de case erau în pericol de surpare.

Citiţi continuarea articolului pe www.newmoney.ro