Asociaţia Întreprinderilor de Muncă Temporară: „Atacăm în instanţă ANAF, pentru repararea prejudiciilor!”

Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară spune că va ataca în instanţă ANAF, pentru a recupera prejudiciile materiale şi de imagine, susţinând că agenţia comite un abuz atunci când dă o „interpretare proprie şi nelegală” dispoziţiilor normative din domeniul relaţiilor de muncă.

Potrivit Asociaţiei Naţionale a Întreprinderilor de Muncă Temporară, ANAF îşi depăşeşte competenţa funcţională, acordată de lege în domeniul financiar, şi dă o interpretare proprie şi nelegală dispoziţiilor normative din domeniul relaţiilor de muncă, contrară interpretării date de Ministerul Muncii.

„Confruntaţi cu această situaţie deosebit de gravă, suntem nevoiţi să ne apărăm împotriva încălcării drepturilor noastre prin toate mijloacele legale şi ne vom adresa, la nivel naţional şi internaţional, organelor competente, pentru stoparea abuzului săvârşit de ANAF, recuperarea imenselor prejudicii materiale şi de imagine, precum şi pentru atragerea răspunderii persoanelor culpabile”, arată, luni, Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT), într-un comunicat de presă.

Sursa citată a precizat că ANAF, în comunicatul de presă transmis săptămâna trecută - după ce asociaţia avertizat că 100.000 de români care muncesc în străinătate riscă să-şi piardă serviciul -, arăta că agenţii de muncă temporară nu ar putea detaşa lucrători români în spaţiul Uniunii Europene şi în afara acestuia şi de a le acorda acestora indemnizaţii de detaşare, deşi la întâlnirea de lucru organizată de Cancelaria Guvernului şi Ministerul Finanţelor Publice cu reprezentanţii asociaţiei a comunicat că aspectele legale privind detaşarea sunt de competenţa Ministerului Muncii şi urmează să fie clarificate.

„Reamintim că în baza opiniei nelegale a ANAF, Direcţia Antifraudă din aceasta instituţie a dispus efectuarea de controale la majoritatea agenţilor de muncă temporară, consemnând în procese verbale că am făcut detaşări nelegale şi au luat măsuri asiguratorii prin indisponibilizarea conturilor bancare şi a bunurilor noastre, ceea ce ne-a pus în imposibilitatea de a ne desfăşura activitatea şi de a asigura cazarea şi transportul celor circa 100.000 lucrători români detasaţi la întreprinderi din spaţiul european şi din afara acestuia”, se mai arată în comunicatul citat.

ANIMT a adăugat că, într-adevăr, aşa cum arăta ANAF, agenţilor de muncă temporară nu li se interzice plata salariilor, însă în măsura în care a fost dispusă inclusiv poprirea sumelor datorate de clienţi, interni şi externi, societăţile nu vor avea fondurile necesare acoperirii salariilor aferente lucrătorilor care îşi desfăşoară activitatea în România sau în afara statului român.

„Pe lângă salarii, vorbim de cheltuielile aferente desfăşurării activităţii: cheltuieli curente (electricitate, consumabile etc), dar şi cazarea şi transportul lucrătorilor. Dacă autorităţile îşi menţin ideea şi procedurile prin care decid indisponibilizarea sumelor datorate nouă de către clienţi, ne întrebăm cum ne-am putea continua activitatea de punere la dispoziţie de personal - atât în afara statului român, cât şi în România”, a precizat ANIMT.

Pe de altă parte, reprezentanţii agenţiei susţin că, pentru a putea obţine formularele A1, care atestă statutul de angajat detaşat în materie de securitate socială, agenţii de muncă temporară au nevoie de atestatele fiscale, care confirmă faptul că nu au datorii la bugetele de stat.

„Având în vedere măsurile dispuse, în scurt timp societăţile nu vor mai putea obţine aceste atestate, ceea ce se traduce prin imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea şi pe cale de consecinţă, închiderea lor”, potrivit sursei citate.

Reprezentanţii ANIMT au precizat că se aşteptau la o rezolvare principială a situaţiei din partea ANAF, având în vedere că Ministerul Muncii a controlat activitatea din acest sector cel puţin o dată pe an şi a constatat că aceste structuri au dreptul să detaşeze lucrători români în afara statului român, cărora să le fie plătite indemnizaţii de detaşare.

„Menţionăm că suntem în posesia a numeroase procese verbale de control emise de Inspecţia Muncii, în măsură să ne susţină afirmaţiile. În continuare, nu înţelegem cum un mod de funcţionare verificat de-a lungul anilor de către autorităţile statului - ITM, ANAF - este acum contestat în întregime, fără precizarea unei baze legale concrete. Cazul adus în discuţie, al salariaţilor încadraţi cu salariul aferent unui program de 2 ore pe zi, este, după cum menţionează chiar comunicatul de presă ANAF, unul excepţional şi nu ar trebui generalizat”, susţin reprezentanţii ANIMT.

Asociaţia Naţională a Întreprinderilor de Muncă Temporară arăta, în 21 octombrie, că 100.000 de muncitori români care lucrează în străinătate riscă să-şi piardă locurile de muncă, iar 300 de firme să fie închise, după ce ANAF, "în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii", a dispus blocarea conturilor companiilor respective.

Sursa citată menţiona că agenţiile de muncă temporară au fost, recent, subiectul unor controale din partea Direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, în urma cărora, în baza unei interpretări subiective a legislaţiei muncii, s-a dispus blocarea conturilor companiilor în cauză, precum şi recuperarea, retroactiv, a unor prejudicii estimate. Raţionamentul ANAF, precizau reprezentanţii ANIMT, a fost că muncitorii care lucrează temporar în străinătate nu pot fi consideraţi detaşaţi, prin urmare nu au dreptul să primească diurnă, în condiţiile în care până la acest moment, atât ANAF, cât şi Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remuneraţi atât cu un salariu de bază, cât şi cu diurnă.

În legătură cu aceste aspecte semnalate de ANIMT, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală arăta, într-un comunicat de presă, că poprirea asigurătorie a conturilor bancare aparţinând agenţilor de muncă temporară nu afectează plata drepturilor salariale către angajaţi.

ANAF a menţionat că există o discrepanţă majoră între veniturile la care se stabilesc şi plătesc obligaţii fiscale, de regulă salariul minim în România, şi a celor considerate neimpozabile de agenţii de muncă temporară, semnificativ mai mari decât cele impozabile, diurna medie plătită fiind de aproximativ 1.500 de euro pe lună.