Arhivele TVR: bucurie şi teroare în 250.000 de documente filmate

Arhivele Televiziunii Române ascund multe secrete: documente unicat, imagini tulburătoare, scene şocante, stocate într-un labirint de rafturi. Unele casete şi role de film sunt aranjate la

Arhivele Televiziunii Române ascund multe secrete: documente unicat, imagini tulburătoare, scene şocante, stocate într-un labirint de rafturi. Unele casete şi role de film sunt aranjate la milimetru, altora nu li s-a găsit, încă, un loc, şi zac înghesuite prin colţuri sau azvârlite chiar pe jos, în aşteptarea unui nou spaţiu-gazdă. Execuţiile liderilor politici, revoluţiile, izbânzile răsunătoare în cincinale şi programele de revelion şi-au consumat abrupt prezentul, dar şi-au câştigat dreptul la istorie, în ungherele arhivei.
Un număr de 80 de oameni lucrează aici, de la îngrijitoare până la doctori în filosofie, redactori, documentarişti, videotecari, filmotecari, fonotecari şi fototecari. Un om ar trebui să-şi irosească şapte ani din viaţă, 24 de ore din 24, în faţa unui monitor, pentru a vedea toate înregistrările, produsul muncii miilor de angajaţi care au lucrat timp de jumătate de veac în cea mai mare instituţie media din ţară. Pe 31 decembrie 1957 se transmitea în eter primul semnal tv românesc, recepţionat de publicul larg. Inaugurarea anului şcolar este primul document filmat, înregistrat în arhiva SRTv.
Arhivăm tot!
Toată pelicula de film (de 16 şi 35 mm) din arhivă ar putea înconjura Pământul într-o clipă (40.075 de kilometri). Mai există 10.000 km de bandă magnetică şi 100.000 km de bandă pe casetele video. Politica televiziunii este de a arhiva toate producţiile proprii. Nimic nu se mai şterge. Realizatorul descrie conţinutul pe fişa care se predă la secretariatul de emisie; fişele sunt preluate de arhivă şi introduse în catalogul computerizat. Emisiunile sunt stocate pe diverse suporturi, iar informaţiile, în serverul centrului de calcul. Nu toate producţiile au fost catalogate la data difuzării, doar s-au predat şi au fost depozitate, de multe ori în condiţii improprii, fără fişă de arhivare. "De câţiva ani, încercăm să completăm catalogul şi să ştim exact ce avem în arhivă. Trebuie să facem distincţie între fondul curent, adică producţiile cu care se alimentează zilnic arhiva, şi cel vechi, care este un fond fix, nu mai creşte. Nu se mai produce nimic pe film acum", spune ştefan Machedon, şeful Serviciului "Arhiva Multimedia", membru în Comitetul Executiv al Federaţiei Internaţionale a Arhivelor de Televiziune.
Un episod "de aur" din "Cireşarii" costă 340 USD
O persoană fizică a plătit, pentru imagini cu vizita lui Charles de Gaulle în România, 980 USD. Dacă vrei să obţii copii după filmul original "Cireşarii", trebuie să scoţi ceva bani din buzunar. De exemplu, costul pentru un episod de aproximativ 50 de minute, cu o vechime de 32 de ani, este de 340,34 $, deoarece materialul este considerat "de aur". Este mai ieftin doar să vezi imagini. Cu doar 3-4 USD/oră pot fi accesate informaţii diverse. Pe de altă parte, dacă vor să arunce o privire în arhivă, studenţii au gratuitate. Arhiva este deschisă total ochilor publicului, neexistând restricţii de acces. Orice persoană fizică sau juridică poate viziona sau obţine copii, contra cost sau gratuit (în anumite cazuri, expres prevăzute de lege). Celelalte posturi de televiziune, precum şi alte instituţii de profil din ţară şi din străinătate au acces la informaţii şi copii ale unor emisiuni, contra unor costuri tehnice şi de licenţă. Preţul unui material poate creşte în funcţie de vechime, tipul de suport pe care a fost înregistrat, necesitatea unor operaţiuni de restaurare, timpul de căutare. "Dacă ni se cere un film din 1965, pentru a putea fi vizionat trebuie să-l restaurăm, să-i refacem lipiturile, sincroanele, să-l transpunem de pe telecinema în format modern. În acest caz, este mai scump, în funcţie de gradul de unicitate şi de scopul utilizării. În cazul licenţierii produsului, se percep taxe de mii de dolari pe minut, iar drepturile de autor sunt cedate potrivit prevederilor contractuale şi legislaţiei în vigoare", spune ştefan Machedon. Copiile se eliberează numai cu sigla televiziunii. Există şi alte măsuri destinate protecţiei acestor materiale împotriva unor eventuale furturi sau redifuzări neautorizate, dar unele televiziuni mai pun "musculiţe" pe siglă sau burtiere care "fentează" legea. Copierea direct de la televizor nu poate fi monitorizată şi este permisă doar pentru utilizarea în scop personal, fără posibilitatea de difuzare şi comercializare ulterioară. Redacţiile din Televiziunea Română solicită imagini pentru reluări "in integrum", colaje documentare, ştiri. De-a lungul timpului, s-au realizat emisiunile "Fonoteca de aur", "Filmoteca de aur", "Scrinul cu amintiri", "Antidot la uitare", iar acum, Alexandra Velniciuc prezintă, pe TVR 2, emisiunea "Televiziunea, dragostea mea". şi TVR Media valorifică momentele de valoare, punând în vânzare materiale cerute de public, care îi au în prim-plan pe maeştrii comediei sau pe cei ai cântecului popular.
Arhivele vor o clădire de 5.000.000 euro
Pentru că spaţiul destinat arhivelor este sufocat de prea multe documente, ştefan Machedon a propus conducerii SRTv un proiect de construire a unei noi clădiri, la adresa din Calea Dorobanţilor. Proiectul a ajuns în dezbatere la Consiliul de Administraţie şi sunt semne bune pentru aprobarea lui. Clădirea va avea şapte niveluri - trei subterane şi patru deasupra solului. La sediul Arhivei Multimedia din Calea Dorobanţilor există mai multe depozite dispersate, televiziunea nefiind proiectată să aibă spaţii de depozitare. "Am activat în spaţii improprii. Ne-am cârpit cum am putut. Aici, în spaţiul în care suntem acum, au fost cabine de machiaj. Am dărâmat pereţi şi am făcut birouri. Dacă ni se aprobă bugetul, de cca. 5.000.000 euro pentru construcţie, într-un an şi jumătate ridicăm clădirea", spune şeful Arhivei Multimedia.
Montajul pe 16 mm - o meserie pe cale de dispariţie
În loc de cuvinte, gândesc în imagini. Cele şase monteuze de la Arhivă sunt ultimele care mai lucrează pe film de 16 mm, în România. Muncesc de peste 30 de ani în TVR şi ar lua-o de la capăt oricând, ştiind că i-ar putea întâlni, din nou, pe Tudor Vornicu, Ioan Grigorescu, ştefan Dimitriu, Florin Brătescu, Alexandru Stark, Maria Preduţ, Manase Radnev, Carmen Dumitrescu, Radu Gabrea. Pelicula li se pare sfântă, montajul digital... rece şi impersonal.

Istorie ştearsă în câteva secunde
La mineriade, sute de documente au fost distruse de către ortaci şi curioşii sosiţi în curtea SRTv. O parte din imaginile de la Revoluţie au dispărut în timpul evenimentelor din decembrie 1989 şi în 1990, dar şi odată cu plecarea unor realizatori sau angajaţi ai SRTv la televiziuni concurente. Aceştia le-au furat din arhiva TVR, profitând de pe urma vidului legislativ referitor la drepturile de autor.

Probleme la Arhivele SRTv
* Spaţiu insuficient de depozitare, condiţii climaterice
necorespunzătoare, uzura morală a aparatelor de prelucrare, care zgârie banda;
* 5% din cutiile de metal în care sunt ţinute casetele au ruginit;
* Cutiile de plastic se deteriorează frecvent.

Puşcăriaşii au cerut programe vechi de Revelion
Pentru a viziona un material de arhivă, se completează o cerere scrisă, adresată Arhivei SRTv, în care solicitantul trebuie să menţioneze toate datele de identificare: nume, prenume, adresă, telefon, dar, mai ales, care este scopul vizionării sau copierii.* Între 1986-1987 a fost o iarnă foarte grea. A venit cineva la poarta televiziunii şi a spus: "Bunicul meu e pe moarte, era pilot de elicopter şi a apărut într-un documentar; dinamita gheaţă pe Dunăre şi doreşte să vadă aceste imagini în care a salvat tot ce însemna vietate în Delta Dunării". Uneori, imaginile se găsesc, cum s-a întâmplat şi în acest caz;
* Au existat multe cereri ale revoluţionarilor care au vrut să probeze prin imagini participarea la Revoluţie;
* Unii părinţi voiau să-şi vadă copiii cântând în coruri sau în orchestre simfonice, înainte de '89;
* Anul trecut, prin telefon sau e-mail au fost solicitate copii ale tuturor emisiunilor de un anumit gen, fapt care implica un efort uriaş, din cauza cantităţii enorme de informaţie (zeci de mii de casete);
* Un fost deţinut a cerut o copie a reconstituirii jafului de la magazinul Bucureşti, din 17-18 decembrie 1969. Nu s-a găsit;
* Penitenciarul Poarta Albă a solicitat materiale cu programe vechi de revelion, pentru deţinuţi. Cererea li s-a aprobat;
* O domnişoară a cerut imagini cu rochia de mireasă din videoclipul trupei "Guns & Roses", "November Rain", ca să-şi facă una identică. Imaginile nu existau în arhivă, dar piesa a fost în final găsită. Până la urmă, fata nu s-a mai măritat;
* Eleva unui liceu a solicitat documentariştilor Arhivei să-i compună un referat despre... Nichita Stănescu;
* Pentru susţinerea doctoratului, solicitanţii au consultat gratuit anumite documente, în principal despre despre epoca Ceauşescu.