Arhiepiscopul Tomisului și episcopul Hușilor, sancționați. Lista preoților reclamați pentru implicarea în campania pentru prezidențiale
0Implicarea în campania pentru alegerile prezidențiale 2024 le-a adus critici și reclamații mai multor preoți. Lista cuprinde zeci de nume, preoți care urmează să fie sancționați în eparhii, în timp ce arhiepiscopul Teodosie al Tomisului și episcopul Ignatie al Hușilor au fost sancționați de Sfântul Sinod cu dojană scrisă.
Cei doi arhiepiscopi sancționați cu dojană scrisă s-au aflat pe poziții opuse în campania pentru alegerile prezidențiale 2024. În timp ce arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, l-a susținut pe Călin Georgescu, într-un interviu în presa străină acesta numindu-l pe candidat „trimisul lui Dumnezeu”, arhiepiscopul Hușilor, Ignatie, a trebuit să răspundă pentru că în pastorala de Crăciun a „criticat vehement profilul candidatului Călin Georgescu fără însă să menționeze numele acestuia”. Documentul în care sunt menționate deciziile Sfântului Sinod a fost publicat exclusiv de Dobrogealive, la două zile de când Patriarhia Română a comunicat că doi ierarhi au fost sancționați cu dojană scrisă, însă nu a mai răspuns solicitărilor de a dezvălui numele celor doi.
„Unii clerici” au desfășurat, „constant sau sporadic”, „propagandă directă sau indirectă”
„Linia generală a hotărârilor sinodale de până în prezent a fost alcătuită din două componente: a. neutralitatea politică a Bisericii în ansamblul său și b. permisiunea, în cazuri de excepție, ca preoții și diaconii să candideze, ca independenți și cu aprobarea chiriarhilor lor, la funcția de consilier local sau județean”, se menționează în documentul în care sunt comunicate hotărârile adoptate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința de lucru din 5-6 februarie 2025. Sfântul Sinod a reamintit poziția BOR față de viața politică și campaniile electorale, precum și recomandările făcute de Îndreptarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române privind anul electoral, îndreptar aprobat încă din 2016. Astfel, preoții și diaconii din eparhii, „considerați ca fiind competenți pentru a fi aleși să reprezinte eficient și demn interesele comunităților din care provin”, pot să candideze independent, în limitele hotărârii Sinodului BOR. Lista cu preoții și diaconii care au primit permisiunea să candideze și au fost aleși trebuie transmisă la cancelaria Sfântului Sinod la sfârșitul campaniilor electorale.
Potrivit legii (L 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor), „cultele recunoscute sunt factori ai păcii sociale și orice atitudine de învrăjbire publică în societate, de partizanat politic, de atac la persoană ori de tensionare a relațiilor cu autoritățile publice sunt contrare misiunii spirituale a Bisericii în societate”. Alegerile de anul trecut, cele prezidențiale în special, se menționează în documentul Sinodului, au creat un context în care „o mare parte din societate a fost scindată”, dar „Biserica a rămas fermă, menținându-și neutralitatea politică”, se mai spune în document. În spațiul public însă „unii clerici” au desfășurat „constant sau sporadic”, „propagandă directă sau indirectă, prin orice mijloace sau activități în favoarea unor partide politice ori a unui candidat pentru ocuparea unor funcții publice”.
Unele dintre „derapaje” au fost „contestate public în timp real”, la televiziuni, în presă sau pe rețelele sociale, „creându-se astfel un deficit și mai mare de imagine Bisericii”.
Sesizări „numeroase” s-au primit și la Cancelaria Sfântului Sinod, se mai recunoaște în document, acestea fiind redirecționate către eparhii pentru soluționare.
Au existat și situații în care petiționarii s-au aflat în confuzie, mai arată documentul, fiind reclamați laici, precum Virgiliu Gheorghe, sau foști preoți, precum Petru Geonea - „despre care nu cunoșteau faptul că este caterisit și exclus din monahism de către Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților”.
27 de nume pe lista preoților și a unităților de cult pentru care s-au înaintat sesizări
Pe baza sesizărilor, Cancelaria Sfântului Sinod a întocmit o listă a clericilor reclamați sau a unităților de cult reclamate, listă ordonată descrescător în funcție de numărul de sesizări primite.
Cap de listă este preotul Ciprian Mega, din Episcopia Oradiei, sancționat de curând, în vreme ce preotul Radu Preda, din Arhiepiscopia Bucureștilor, se află pe locul 2, pe locul 3 fiind ieromonahul Callistrat Chifan, din cadrul Arhiepiscopiei Iașilor.
Iată lista completă care se regăsește în documentul Cancelariei Sfântului Sinod:
1. pr. Ciprian MEGA - Episcopia Oradiei;
2. pr. Radu PREDA - Arhiepiscopia Bucureştilor;
3. ierom. Calistrat CHIFAN - Arhiepiscopia Iaşilor;
4. Mănăstirea Sf. Ioan Gură de Aur - Arhiepiscopia Tomisului;
5. Biserica Sf. Sfinţit Mc. Haralambie - Arhiepiscopia Tomisului;
6. pr. Petru MUNTEANU - Arhiepiscopia Iaşilor (Săvineşti);
7. pr. Lucian COSTEA - Arhiepiscopia Tomisului;
8. Parohia Tâncăbeşti - Arhiepiscopia Bucureştilor;
9. pr. Mihai Andrei ALDEA - Arhiepiscopia Iaşilor;
10. pr. Ioan Puiu TUDOR - Episcopia Covasnei și Harghitei;
11. pr. Cătălin AXINTE - Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor;
12. pr. Teodor CIURARIU - Arhiepiscopia Iaşilor;
213. pr. Ioan ONEA - Episcopia Tulcii;
14. pr. Emil George APOSTOL - Arhiepiscopia Bucureştilor;
15. Parohia Sf. Nicolae - Lazaret - Arhiepiscopia Iaşilor;
16. pr. Marian Daniel BONA - Arhiepiscopia Craiovei;
17. pr. Gheorghiță ALBU - nu se cunoaşte eparhia în care slujeşte;
18. pr. Sorin BUTE - Arhiepiscopia Târgoviştei;
19. pr. George CABULEA -Arhiepiscopia Alba Iuliei;
20. pr. Cristian DEHELEANU - Arhiepiscopia Bucureştilor;
21. pr. Călin Matei POPOVICI - Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului;
22. pr. Marius SLEVAŞ - Arhiepiscopia Alba Iuliei;
23. pr. Dănuţ CODAESCU - Arhiepiscopaa Iaşilor;
24. pr. Valentin BERECHET - Arhiepiscopia Tomisului;
25. Petru GEONEA fost ieromonah din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, caterisit şi exclus din monahism;
26. pr. Cătălin VARGA -Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului
27. pr. Emanuel VALICA - Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.
O bună parte dintre cei menționați erau cunoscuți deja pentru postările și comentariile lor publice anterioare, aceștia încălcând, mai spun șefii lor, „disciplina comunicării”, sarcina de a preveni și de a sancționa abaterile de la această disciplină revenind chiriarhilor lor.
Cum ar trebui aceștia să se exprime? „Întotdeauna cu eleganță, responsabilitatea și sobrietatea specific creștine, fără atacuri la persoană, echilibrat și constructiv”, iar atunci când formulează puncte de vedere proprii acestea ar trebui să rezulte explicit și clar „în sensul marcării respectivei postări cu opinie personală și folosirii unui stil adecvat”, iar dacă exprimă o poziție deja formulată de către biserică trebuie să citeze „cu acuratețe” textul aprobat.
Teodosie al Tomisului și Ignatie al Hușilor au primit dojană scrisă
„Doi ierarhi ai Sfântului Sinod nu au respectat disciplina canonică, statutară și sinodală privitoare la poziția Bisericii Ortodoxe Române față de viața politică și electorală”, se menționează în document. Cei doi sunt Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, respectiv episcopul Hușilor, Ignatie. Aceștia „au făcut unele afirmații părtinitoare privitoare la profilul unui candidat la Președinția României”.
Arhiepiscopul Teodosie a avut de dat socoteală pentru afirmațiile făcute în cadrul unui interviu pentru publicația franceză Le Figaro, înainte de anularea alegerilor. Teodosie îl numea pe Călin Georgescu „mai mult un om al lui Dumnezeu decât un politician”.
„Spre deosebire de majoritatea celorlalți candidați, el are un temperament echilibrat, nu ridică niciodată vocea și nu se dezminte. Desigur, cum diavolul există peste tot, există și oameni care i se opun. Dar majoritatea credincioșilor mei îmi împărtășesc aprecierea. Noi credem că domnul Georgescu este un trimis al lui Dumnezeu” a spus Teodosie, citat de ziarul francez, spusele sale fiind analizate de către Sinod.
Episcopul Hușilor a avut la rândul său de dat socoteală pentru faptul că în pastorala de Crăciun a criticat „vehement” profilul aceluiași candidat, chiar dacă nu i-a menționat numele.
„Ne găsim într-o societate fragmentată de „pasiuni politice”, susținute de cei care hrănesc „ura socială”; de cei care iau numele Domnului în deșert; de cei care vor să evadăm din citadela, fie ea chiar imperfectă, a valorilor europene și nord-atlantice; de cei care cred obsesiv că dețin telecomanda venirii lui Iisus pe pământ; de cei care cred mai mult în zeița ancestrală a pământului, cu energiile și apele lor idolatrizate; de cei care ne amăgesc cu falsul patriotism și pacifism; de predicatorii recenți ai ereziei sincretiste New Age care este „cel mai mare pericol pentru viața noastră creștină” și în care Hristos „este redus la rangul de mare maestru al spiritualității”, de cei care propovăduiesc ideologie nocivă a a progresismului totalitar, în care omul este cuantificat doar la dimensiune a lui biologică, fiind considerat doar un construct cultural și fluid, de cei care cred că Biserica vie a lui Hristos dezbină, iar spiritualitatea unește” este textul care i-a adus episcopului dojana sinodală scrisă.
Cei doi înalți clerici au primit „dojană sinodală scrisă” (avertisment sinodal scris) și au fost avertizați că în cazul recidivei vor fi trimiși în judecata Consistoriului Arhieresc Prim („tribunalul” BOR).
De menționat că arhiepiscopul Tomisului a primit o sancțiune similară și anul trecut, atunci când de asemenea a fost avertizat că în cazul în care va recidiva riscă judecata în Consistoriul Arhieresc, lucru care nu s-a întâmplat.
Se încarcă comentariile...
