Anii '90 şi apogeul sucurilor la dozator. Firma TEC susţinea că „E-urile“ fac bine: „Consumul regulat reduce riscul de boli cardio-vasculare“

Cine a trăit anii ’90 a trăit şi perioada de glorie a sucurilor la dozator . Erau vremurile în care firma româno-americană „TEC” făcea profituri uriaşe vânzând cantităţi industriale de sirop amestecat cu sifon.

Sucul curgea din dozator direct în bidoanele de plastic aduse de acasă. Nu exista etichetă şi oricum n-ar fi citit-o nimeni. Scăpaţi din comunism cu o mare sete de consum, românii turnau pe gât orice lichid care era dulce şi înţepa la limbă.

Eram de-o naivitate înduioşătoare în materie de alimentaţie sănătoasă. În România anilor ’90, oamenii erau convinşi că soia este nocivă şi că tot ce e plăcut la gust înseamnă sănătate curată. În comunicatele firmelor care comercializau băuturi răcoritoare, „E-urile” erau prezentate ca benefice pentru organism.

„Copiii şi femeile gravide pot consuma fără restricţie”

În toamna lui 1991, presa a încercat să tragă un semnal de alarmă asupra conţinutului destul de dubios al băuturilor răcoritoare comercializate pe teritoriul României. În aceste condiţii, firma TEC a emis un comunicat în care anunţa că a pus la punct „un program menit să restabilească încrederea consumatorului”. În comunicat, îndulcitorul numit „aspartam” (astăzi cunoscut ca E 951) era prezentat ca un „produs avizat de Ministerul Sănătăţii, care poate fi folosit inclusiv de către copii şi femei gravide, fără nicio restricţie”.

Mai mult decât atât, în comunicatul firmei TEC se afirma că îndulcitorul din sucuri reduce riscul anumitor boli şi este recomandat pentru diabetici. „În condiţiile în care 56 % din decesele înregistrate în România au ca motive boli cardio-vasculare, pentru care consumul de zaharuri şi grăsimi este cauza principală, consumul regulat de nutrasweet (aspartam) poate duce la micşorarea riscului bolilor cardio-vasculare. Nutrasweet (aspartam) nu îngraşă, are gust asemănător zahărului, este bun pentru toate categoriile de consumatori (inclusiv diabetici) şi nu are efecte nocive asupra organismului”.

Câte tone de aspartam au înghiţit românii

Cornel Tăbăcaru, unul dintre cei dintâi oameni de afaceri români care a pornit o afacere cu dozatoare de sucuri, a povestit în 2009, într-un articol din „Capital”, că, între 1991 şi 1994, a vândut 4.200 de dozatoare, câte 30.000 de galoane (136.000 de litri) de concentrat din fiecare aromă de kiwi, mango, orange şi cola şi 50 de tone de aspartam!

De-a lungul timpului, aspartamul a fost un permanent subiect de controverse, studiile care au demonstrat efectele negative pentru sănătate ale acestei substanţe fiind combătute vehement de marile firme din industria alimentară. Ca urmare a plângerilor făcute de consumatori, începând cu anul 1995 agenţia „Food and Drug Administration (FDA) din SUA a făcut studii şi a întocmit o listă cu 92 de posibile efecte ale aspartamului asupra sănătăţii umane. Între acestea se numără: obezitate, carii, migrene, pierderi de memorie, impotenţă, hipertensiune arterială, risc de cancer la creier.