ANALIZĂ Drogurile, dincolo de rapoartele autorităţilor

Raportul arată care sunt cele mai consumate dreoguri din România

Un raport privind situaţia drogurilor în România arată că în 2015, pentru prima oară în ultimii aproape zece ani, canabisul este pe primul loc în ceea ce priveşte cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri. Specialiştii atrag însă atenţia că în timp ce se luptă să elimine canabisul, România pierde lupta cu heroina şi cu etnobotanicele.

Canabis, marijuana, iarbă sau weed sunt doar câteva dintre denumirile folosite pentru a identifica unul dintre cele mai populare droguri folosite la nivel mondial: „Cannabis sativa”. Din acest trend nu putea lipsi nici România. Autorităţile au anunţat, cu o oarecare uşurare, că acest drog, care nu face ravagii precum heroina sau alte droguri tari, este pe primul loc în preferinţele consumatorilor români. Chiar şi aşa, consumul de canabis în România este la jumătatea mediei europene. Iar experţii atrag atenţia însă că nu de aici vine principalul pericol. Statisticile oficiale nu menţionează nimic despre faptul că adolescenţii români consumă droguri tari într-un procent superior mediei UE. Şi astfel, arată experţii, în timp ce se luptă să elimine cânepa, România pierde lupta cu heroina, cu amfetaminele sau cu etnobotanicele.

Datele oficiale

Potrivit unui raport al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), principalele droguri consumate în România arată că, în 2015, pentru prima oară în întreaga perioadă de monitorizare, canabisul este pe primul loc în ceea ce priveşte cererea de tratament ca urmare a consumului de droguri.

Astfel, din totalul persoanelor consumatoare de droguri admise la tratament în acest an, se observă o predominanţă a persoanelor consumatoare de canabis care au solicitat servicii de asistenţă (39,3% faţă de 37,1% în 2014).

De asemenea, canabisul este şi cel mai capturat drog, în anul 2015, de către oamenii legii, înregistrând 44,3% din cantitatea totală de droguri, arată Raportul ANA. Cifrele mai arată că, în principal, tinerii sunt cei care consumă astfel de substanţe. În 2015, numărul minorilor condamnaţi pentru infracţiuni la regimul drogurilor a crescut. Capitala rămâne oraşul care înregistrează cel mai mare număr de persoane condamnate la regimul drogurilor, în special pentru trafic de droguri. Cele mai multe condamnări pentru deţinere de droguri pentru consum propriu au fost înregistrate în judeţul Olt.

Potrivit raportului, la nivel naţional, în anul 2015 au fost declarate 21 de cazuri de decese asociate în mod direct consumului de droguri şi 15 cazuri de decese indirect asociate consumului de droguri, majoritatea fiind identificate în Bucureşti.

Specialist: Statul încurajează de fapt consumul
 
Specialiştii atrag atenţia că stăm mult mai prost decât o arată cifrele oficiale. Potrivit acestora, cel mai grav este că măsurile luate de autorităţi în combaterea flagelului drogurilor nu sunt cele mai „inspirate”: nu avem campanii profesioniste de prevenire a consumului în şcoli şi niciun centru de tratament al dependenţei de droguri la minori, consumul este în continuare incriminat ca infracţiune şi nu există o curriculă de formare a specialiştilor în sănătate (medici, psihologi, asistenţi sociali) pentru a şti să trateze dependenţa.

„Situaţia realmente îngrijorătoare este la drogurile tari, ne referim în primul rând la etnobotanice, unde pentru prima oară am depăşit media europeană. Problema în România este absenţa serviciilor, a campaniilor şi a programelor de prevenire eficientă, care duce la o lipsă de protecţie în rândul acestei categorii de populaţie. În plus, statul român, prin politicile sale care sunt aproape exclusiv de combatere, încurajează de fapt consumul de droguri tari. Măsurile de tip poliţienesc pun presiune pe dealeri să vândă droguri mai scumpe şi care dau dependenţă mai rapid. Canabisul nu dă dependenţă în aceeaşi măsură ca drogurile tari. Atunci avem o piaţă în care populaţia este puţin informată şi este expusă la droguri tari, a căror dependenţă se tratează foarte greu”, a explicat, pentru ”Adevărul”, Eugen Hriscu, medic specialist psihiatru şi director executiv al Alianţei pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT).

Acesta atrage atenţia şi asupra altor probleme grave pe care le generează consumul de droguri, cărora autorităţile nu le dă atenţia cuvenită. „Am avut epidemie de HIV în rândul consumatorilor, avem deja câteva sute de consumatori de droguri depistaţi pozitiv numai anul acesta. Avem apoi tuberculoză asociată consumului de droguri. A arăta cu degetul spre consumul de canabis nu ne ajută să vedem problemele grave ale drogurilor”, afirmă medicul.  

De ce sunt tinerii cei mai vulnerabili

Experţii arată că nu întâmplător tinerii sunt cei mai vulnerabili în faţa drogurilor. Asta pentru că adolescenţa este etapa cu cele mai mari transformări la nivel biologic, psihologic şi social. „Tinerii sunt mai vulnerabili pentru că adolescenţa este o perioadă de explorare, de căutare de senzaţii. De cele mai multe ori, drogurile au valoare socială, se consumă în grupuri, fie la petreceri, fie la diverse reuniuni. Tinerii încep să consume mai întâi experimental, sunt curioşi, iar apoi devine dependenţă. Cifra reală a consumului de droguri este mult mai mare decât apare în rapoartele oficiale. Cel mai important factor social care determină consumul de droguri este anturajul, dorinţa de apartenenţă la un grup, dorinţa de a fi acceptat, de a experimenta. E forţa grupului care îi împinge pe tineri la astfel de experienţe”, a explicat psihologul Mihai Copăceanu.

La rândul său, psihologul Keren Rosner arată că drumul de la prima experienţă la dependenţa de droguri este foarte scurt şi este favorizat de anturaj.

„Adolescenţa e o perioadă dificilă. Foarte mulţi tineri trăiesc crize în mod acut şi au dorinţa de a aparţine unui grup. De cele mai multe ori, aici au tinerii prima experienţă cu drogurile, într-un anturaj. Drumul până la dependenţă nu este foarte lung. De multe ori, adolescenţi nu găsesc în adulţi sprijinul necesar şi atunci caută sprijin în persoane de vârste apropiate. Simt nevoia să se elibereze, iar drogurile le oferă această posibilitate de detaşare, de a trăi altceva decât în lumea reală”, afirmă Keren Rosner.