Terapia în 20 de pași a dependenței de internet, boala care nu există pe hârtie, dar face ravagii
0Patru profesori din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au elaborat primul ghid științific din România pentru tratamentul dependenței de internet în rândul tinerilor. Lucrarea, care a fost publicată și într-o revistă de specialitate americană, abordează terapia într-un mod inedit, introducând conceptul de „zonă verde”. Acesta permite tratamentul fără a impune o abstinență totală.
Dependența de internet nu este considerată o boală în sine, deși vine la pachet cu urmări dintre cele mai grave. În lume, doar specialiștii din Asia s-au preocupat cât de cât de elaborarea unor tratamente adevate. În rest, afecțiunea este privită ca o adicție oarecare și tratată în același mod: prin abstinență. Lucrurile nu sunt însă atât de simple, consideră experții români.
Autorii ghidului, psihoterapeuții Luisa-Diana Antoniac, Tudor-Daniel Huțul, Andreea Huțul și Adina Karner-Huțuleac, au elaborat lucrarea pornind de la experiențele întâlnite de-a lungul timpului în propriile cabinete psihologice. Specialiștii consideră că problema tinerilor dependenți de internet nu este tratată foarte serios aproape nicăieri în lume, deși consecințele afecțiunii sunt extrem de grave. „Depresie, anxietate, iritabilitate, probleme de somn, dificultăți academice sau abilități de socializare scăzute”, explică Adina Karner-Huțuleac, conferențiar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din Iași.
„În cazul acestor tipuri de adicții era necesară o intervenție foarte complexă, care vizează aspectul emoțional. Prin urmare, este nevoie să dezvoltăm abilități de reglare emoțională. În acest tip de tulburare emoțională este foarte important să ajungi să modifici gândirea disfuncțională a acestui tip de persoană care ajunge într-un punct în care spune că nu poate fără substanța respectivă sau fără comportamentul respectiv”, a mai explicat specialista.
De ce au devenit tinerii români dependenți de internet
Conform datelor Eurostat, aproape 95% dintre gospodăriile din țara noastră au acces la internet. Aproape toată lumea deține un abonament, un calculator, un laptop sau un telefon mobil, însă acest lucru a venit la pachet cu o lipsă de educație digitală. Avem device-uri, dar nu știm să le folosim în mod corect, în așa fel încât să ne protejăm sănătatea. Iar cifrele nu se opresc aici: începând de la 5-10 ani, copiii din România încep să petreacă din ce în ce mai mult timp pe rețelele de socializare, conform unui alt studiu. Cercetarea, realizată de Salvați Copiii România, arată că 32% dintre părinții cu copii de această vârstă afirmă că fiul sau fiica lor utilizează TikTok, 21% Instagram, 19% stau zilnic mai mult de două ore pe rețelele de socializare, iar 18,5% petrec mai mult de trei ore.
România este, de asemenea, singura țară din Europa unde folosirea rețelelor de socializare depășește consumul „utilitar” de internet precum trimiterea de e-mailuri, mesagerie instantă, apeluri video etc. Consecința? Dependența de internet a tinerilor și a copiilor încă de la cele mai fragede vârste poate fi numită, pe bună dreptate, una dintre bolile psihice ale secolului la români.
„Am verificat statisticile și sunt îngrijorătoare. Din păcate, această adicție afectează sănătatea mintală a tinerilor. Ei își pierd capacitatea mentală de a alege pentru propria lor viață și nu mai pot să se concentreze pe obiectivele pe care, de altfel, ar dori să le aibă în viața lor. Cred că un lucru foarte important este că nu avem suficientă educație în această perspectivă, în a-i ajuta pe tineri să înțeleagă ce înseamnă un consum sănătos. Conștientizarea este un lucru foarte important”, a adăugat Adina Karner-Huțuleac.
Însă această dependență de internet include, implicit, o dependență de rețelele sociale, iar TikTok este cea mai periculoasă platformă, consideră și alți specialiști. „În primul rând, permite, așa cum alte rețele de socializare nu o fac, apropierea imaginii cu zoom prin simpla glisare cu două degete pe ecran a oricărui video încărcat”, a explicat pentru „Adevărul” psihologul Radu Leca. „Practic, utilizatorii pot mări videoclipul, în timp ce acesta se derulează, devenind dependenți de detalii. Nici Facebook, nici Youtube nu permit acest zoom”, a spus specialistul.
Viteza de rulaj a videoclipurilor încărcate creează, de asemenea, dependență. „Viteza de rulaj a imaginilor pe TikTok este net superioară, dacă e să comparăm cu ce se întâmplă pe celelalte rețele. Iată încă un parametru de dependență. Atât Facebook, cât și Youtube au un delay numit lentoare video. Iar, la un moment dat, utilizatorul se plictisește. Pe TikTok nu se întâmplă așa ceva. Dimpotrivă. Informația curge cu o viteză amețitoare, tocmai pentru a nu plictisi, pentru a nu pierde utilizatorul, pentru a-l împiedica să-și îndrepte atenția către altceva”, explică specialistul.
Dependența de internet, boala gravă care nu există
În ciuda acestor pericole, dependența de internet nu este diagnosticată, precizează și dr. Andreea Huțul, un alt autor al studiului. Prin urmare, nu există nici un ghid care să-i ajute pe medici să trateze cazurile de adicție de internet la adolescenți. Majoritatea tratamentelor propuse în prezent recomandă, la fel ca în cazul dependenței de alcool sau al jocurilor de noroc, abstinență totală. Și doar atât. Însă lucrurile sunt mai complicate puțin, echipa de specialiști români nefiind de acord cu o astfel de abordare. Motivul? Adolescenții pot avea nevoie de internet și în scopuri educative, nu numai de relaxare. Prin urmare, tratarea adicției ar trebui să se facă ținând cont de așa-numita „zonă verde” în care trebuie adus adolescentul. „Este o zonă neutră în care utilizarea internetului se împletește armonios cu nevoile specifice mediului educațional, dar și specifice timpului liber,” clarifică și dr. Tudor-Daniel Huțul.
Concret, zona verde nu numără orele pe care le petrece un adolescent în fața calculatorului, ci analizează motivația tânărului
Terapia în 20 de pași. Cum se tratează dependența de internet
Ghidul oferă 20 de ședințe de psihoterapie după care adolescentul poate să ajungă la un consum de zonă verde. „Un adolescent poate învăța să utilizeze internetul atât pentru obiectivele lui educaționale, pentru dezvoltarea culturii generale, dar, în același timp, va avea timp să comunice cu prietenii, să stea pe rețelele sociale, să se relaxeze”, a spus dr. Tudor-Daniel Huțul.
Concret, primele cinci ședințe se concentrează pe evaluare, pe explicarea celor mai importante concepte legate de adicția de internet și pe trasarea acelei „zone verzi”. În această etapă inițială, terapeuții lucrează atât cu adolescenții, cât și cu părinții pentru a înțelege diferența dintre utilizarea sănătoasă și cea problematică a internetului. Următoarele cinci ședințe se concentrează pe dezvoltarea abilităților practice și a alternativelor la utilizarea excesivă a internetului. Aceste ședințe introduc tehnici de management al stresului, inclusiv exerciții de mindfulness și strategii de relaxare. Ședințele 11-15 includ lucrul asupra reglării emoționale, abilităților de comunicare și relațiilor familiale. Ședințele 16-20 se concentrează pe menținerea progresului și prevenirea recidivei.
Aceste ședințe finale ajută familiile să dezvolte strategii pe termen lung pentru o utilizare echilibrată a internetului.
„Cred că acest studiu poate ajuta tinerii. Studiul este scris inclusiv printr-o manieră deschisă, liberă, pe înțelesul oricui. Orice student care citește sau orice adolescent cu competențe în limba engleză ar putea să desprindă anumite idei deosebit de importante prin care se poate reduce consumul de internet și prin care poate ajunge în acea zonă verde, zona de echilibru. Problema cu care mă confrunt cel mai des la adolescenți este anxietatea socială. Adolescenții vin, stau pe internet, se închid și, atunci când vor ajunge să interacționeze în viața de zi cu zi cu un alt adolescent de vârsta lor, le va fi foarte greu”, a mai declarat Tudor-Daniel Huțul.
Experiment științific: telefonul mobil creează dependență la fel ca alcoolul și drogurile
Un experiment realizat de cercetătorii germani de la Universitatea din Heidelberg și Universitatea din Köln a demonstrat cum reacționează creierul atunci când renunțăm la telefon timp de trei zile. Concluzia? Această pauză produce modificări în activitatea cerebrală asemănătoare celor observate în cazul dependenței de substanțe, relatează Science Alert.
La cercetare au participat 25 de adulți tineri, cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, cărora li s-a cerut să-și restricționeze utilizarea smartphone-ului cât mai mult posibil timp de 72 de ore. Singurele activități permise au fost cele legate de comunicarea esențială și sarcinile de serviciu. Înainte și după acest experiment voluntarii au fost supuși unui test de imagistică prin rezonanță magnetică și unor teste psihologice. Concluzia? În timpul scanărilor efectuate după perioada de 72 de ore de abstinență digitală, participanților li s-au prezentat diverse imagini, inclusiv poze cu telefoane pornite și oprite. Când au fost afișate aceste fotografii s-au observat schimbări în părțile creierului asociate procesării recompenselor și poftei, similare semnalelor cerebrale asociate dependențelor de substanțe. Acest lucru sugerează faptul că smartphone-urile pot avea un efect adictiv asemănător nicotinei sau alcoolului.
Daniel David, despre interzicerea telefoanelor mobile în școli
Dependența de internet și de gadget-urile care le permit tinerilor să folosească internetul poate fi combătută nu numai în familie, ci și la școală. A spus-o ferm chiar ministrul Educației, Daniel David, când a vorbit despre interzicerea telefoanelor mobile în școli. Acesta a afirmat că utilizarea acestor dispozitive este interzisă și există reglementări clare în acest sens. Regulile trebuie, însă, şi respectate. „Lucrurile sunt foarte clare. Există o lege, dincolo de lege există o hotărâre de guvern, dincolo de hotărârea de guvern există ordin de ministru, ai toate nivelurile pe care le doreşti, în care ţi se spune că telefonul şi conectarea la telefon nu pot fi utilizate în timpul activităţii educaţionale decât cu acordul profesorilor. Altfel este interzis”, a declarat ministrul.
Acestaafirmă că „fiecare şcoală ar trebui să ia măsuri, când intri la sala de clasă să-ţi laşi telefoanele, de exemplu, la intrare, într-un sertar, într-un dulap şi după aceea ţi-l poţi lua eventual în pauză. Dar lucrurile astea sunt reglementate, doar că trebuie şi aplicate. Hai să ne asumăm responsabilitatea, fiindcă nu poţi da o lege ca să respecti o lege. E foarte important lucrul ăsta. Deci cu telefoanele nu mai avem ce să discutăm. Există pârghiile necesare. Nici măcar pârghii, există reglementări foarte clare. Şi am spus inspectorilor şi directorilor să se asigure că se implementează legislaţia”, a adăugat Daniel David.
Sportul, reîntoarcerea la realitate
Pe lângă monitorizarea timpului petrecut pe internet de către adolescenți, pe lângă interzicerea folosirii gadgeturilor în timpul orelor, petrecerea timpului în aer liber, mișcarea și exercițiile fizice sunt esențiale pentru smulgerea din viața paralelă pe care o trăiesc tinerii în online. Este motivul pentru care Agenția Națională pentru Sport propune dublarea numărului de ore de educație fizică în licee, de la una la două pe săptămână.
Proiectul se află în așteptarea avizului ministerelor de resort, a declarat vicepreședintele ANS, Gabriel Toncean. „Dacă e să ne luăm după Organizația Mondială a Sănătății, adolescenții au nevoie de cel puțin 60 de minute de activitate fizică moderată sau intensă pe zi. Noi, după cum bine știm, în momentul de față la liceu avem o oră de educație fizică iar, uneori, și acea oră se trece cu vederea. Chiar în momentul de față, lucrăm la un proiect de a mări numărul la două ore pe săptămână”, a explicat Toncean. care dă exemplu alte țări europene. „În Finlanda sunt 3-4 ore de sport pe săptămână, plus pauze active, în Franța sunt minimum 3 ore de sport, în Germania între 3 și 4 ore de educație fizică, iar în Marea Britanie sunt cel puțin 2 ore obligatorii, plus multe activități extracurriculare. În România, doar o oră”, a mai precizat Gabriel Toncean.
Se încarcă comentariile...
