România, locul III la producția de țigări. 25% dintre cultivatori se îmbolnăvesc de „boala tutunului verde”
0Cultivarea tutunului, fabricarea, distribuirea și utilizarea țigaretelor, chiar și eliminarea deșeurilor rezultate din industria tutunului, ne afectează sănătatea. Iată cât de mult.
„Țigările otrăvesc oamenii și planeta!”, atrag atenția specialiștii în cea mai recentă campanie de conștientizare, iar datele culese din studii vin să întărească această afirmație.
„Tutunul dăunează sănătății în mod direct prin utilizare și fumat pasiv și indirect prin impactul negativ asupra mediului, care are loc în diferite etape, inclusiv în cultivare, fabricare, distribuție, utilizare și eliminarea deșeurilor rezultate. Fiecare dintre aceste etape are implicații negative pentru mediu, începând cu utilizarea resurselor prețioase precum apa, copacii și prin crearea de poluanți în procesul de fabricație”, se menționează într-un articol publicat pe site-ul Direcției de Sănătate Publică Olt, cu ocazia „Zilei Naționale fără Tutun”, care va fi marcată pe 17 noiembrie 2023.
Anual, se eliberează în mediu 80 de milioane tone de dioxid de carbon (CO2), echivalentul conducerii a 17 milioane mașini pe benzină. Riscul pentru sănătate derivă atât din efectele fumatului, cât și din activitățile de producere a tutunului și a țigaretelor și, ulterior, de eliminare a deșeurilor rezultate din industria țigaretelor.
„Mucurile de țigară și alte forme de deșeuri ale produselor din tutun otrăvesc râurile, oceanele și viața marină și contaminează plajele. Impactul asupra mediului asociat producției și utilizării tutunului este augmentat de apariția noilor dispozitive electronice de fumat și de livrare de nicotină care conțin metale, materiale plastice și baterii clasificate ca deșeuri toxice periculoase”, se mai menționează în articolul citat.
Boala cultivatorilor de tutun
Impactul negativ asupra sănătății intervine încă de la cultivarea tutunului. „Până la 25% dintre fermierii cultivatori de tutun sunt afectați de boala tutunului verde (intoxicație cu nicotină), o boală cauzată de nicotina absorbită prin piele la manipularea frunzelor de tutun. Ei sunt expuși zilnic la „praf de tutun” și diferite pesticide chimice. Un fermier care plantează, cultivă și recoltează tutunul poate absorbi echivalentul în nicotină a 50 de țigări”, se menționează în articolul citat.
Și nu doar cultivatorii suferă, ci și familiile lor, prin faptul că duc acasă, pe corp, haine sau încălțăminte, substanțe dăunătoare. Evident, cei mai afectați sunt copiii.
„Copiii sunt deosebit de vulnerabili, având în vedere greutatea lor corporală raportată la proporţia de nicotină ce poate fi absorbită prin piele. Femeile însărcinate sunt afectate în mod disproporționat de efectele nocive ale culturii de tutun și se confruntă cu un risc mai mare de avort spontan”, mai spun specialiștii.
„Tutunul necesită de până la opt ori mai multă apă decât roșiile sau cartofii”
Cultivarea tutunului contribuie la degradarea solului, prin utilizarea intensivă a pesticidelor care ajung în mediul acvatic, contaminând lacurile, râurile și apa potabilă. Cultivarea altor plante devine mult mai dificilă pe terenurile pe care s-a cultivat tutun, acesta „epuizând” solul.
Și resursele de apă sunt afectate de această cultură, se mai menționează în articolul „Țigările otrăvesc oamenii și planeta” de pe site-ul DSP Olt.
„O singură țigară necesită utilizarea a circa 3,7 litri de apă pe parcursul ciclului său de producere, de la creștere/cultivare, producție, transport și utilizare, eliminare. În fiecare an, aproximativ 22 de miliarde de tone de apă sunt utilizate în producția de tutun la nivel global.Tutunul necesită de până la opt ori mai multă apă decât, de exemplu, roșiile sau cartofii”, mai spun specialiștii.
De asemenea, mucurile de țigără – anual, până la 4,5 trilioane de mucuri de țigară sunt produse în lume - care ajung în ape, în parcuri, în apele pluviale etc. conțin filtre de plastic și până la 7.000 de substanțe toxice. „Un muc de țigară în 1 litru apă ucide jumătate din peștii expuși”, spun specialiștii.
Epidemia de tutun omoară anual 8 milioane de oameni
Tutunul omoară în toată lumea, în fiecare an, aproximativ 8 milioane de oameni. 1,2 milioane decese sunt rezultatul expunerii nefumătorilor la fumul de tutun ambiental, fumatul pasiv.
„Tutunul este singurul produs consumat legal care poate ucide până la jumătate dintre cei care îl folosesc ca atare. Cu toate acestea, consumul de tutun este frecvent în întreaga lume datorită prețurilor relativ scăzute, a comercializării agresive și răspândite, a lipsei de conștientizare privind pericolele sale și a politicilor publice de control diverse și inconsistente”, mai spun specialiștii, conform sursei citate.
Costul total al fumatului - cheltuielile de sănătate și pierderile de productivitate – este estimat la 1,8% din produsul intern brut (PIB) anual al lumii.
Bulgaria, țara cu cei mai mulți fumători din UE
„Peste 500 de milioane de fumători trăiesc în trei țări. O treime dintre toți bărbații care fumează la nivel global trăiesc în China”, spun specialiștii. Cel mai mult se fumează în țările cu indice de dezvoltare umană (IDU) mediu sau ridicat, în timp ce prevalența fumatului la femei a crescut semnificativ în țările cu IDU foarte ridicat (o femeie din cinci fumează).
„Peste 75% dintre bărbații care fumează zilnic trăiesc în țări cu un indice de dezvoltare umană (IDU) mediu sau ridicat, în timp ce mai mult de 53% dintre femeile care fumează zilnic trăiesc în țări cu IDU foarte ridicat. Tendința anterioară de scădere a prevalenței fumatului în majoritatea țărilor cu IDU foarte ridicat a stagnat în ultimii ani, iar prevalența fumatului a continuat să crească sau să rămână la niveluri ridicate în multe țări cu IDU mediu sau ridicat”, mai menționează sursa citată
În ultimii 30 de ani consumul de țigări pe cap de locuitor a scăzut în toate regiunile OMS, în schimb a crescut semnificativ numărul fumătorilor, arată statisticile.
În regiunea europeană a OMS, conform datelor din 2019, prevalența consumului de tutun a fost de 18,4% pentru populația de 15 ani și peste.
12,6% din populația UE a consumat mai puțin de 20 de țigări pe zi, în timp ce 5,9% au consumat 20 sau mai multe țigări zilnic. Țările cu cea mai mare pondere de fumători zilnici de țigări din UE au fost: Bulgaria (28,7%), Grecia (23,6%), Letonia (22,1%), Germania (21,9%) și Croația (21,8%). În schimb, țările cu cele mai mici cote de fumători zilnici au fost Suedia (6,4%), Finlanda (9,9%), Luxemburg (10,5%), Portugalia (11,5%) și Danemarca (11,7%). „Proporția fumătorilor care consumau 20 de țigări sau mai mult pe zi a variat între 1,0% în Suedia și 12,9% în Bulgaria”, se mai menționează în articolul citat.
În toate statele membre ale UE, proporția fumătorilor zilnici de țigări a fost mai mare în rândul bărbaților decât în rândul femeilor, mai puțin în Suedia și Danemarca, unde mai multe femei decât bărbați fumează zilnic
O treime dintre fumătorii din România au vârste între 15-24 ani
România se află pe locul 14 în acest top.
„Conform Studiului Global privind Tutunul la Adulți (GATS) 2018, în România, în 2018, 30,7% (5,63 milioane) dintre adulții cu vârsta de minimum 15 ani (40,4% bărbați și 21,7% femei) au consumat curent (zilnic sau mai puțin frecvent decât zilnic) tutun sub orice formă [pentru fumat, tutun fără fum și produse cu tutun încălzit (11,12)]. Per total, 30.2% (5.6 milioane, 39.2% dintre bărbați și 21.5% dintre femei) de adulți au fumat tutun în mod curent.
O treime din fumătorii români (33,5%) au fost adulți tineri, din grupa de vârstă 15-24 de ani. 5 milioane de adulți s-au declarat fumători curenți zilnic (3,2 milioane de bărbați și 1,8 milioane de femei). Dintre fumătorii curenți zilnic, 71.5% fumează în primele 30 de minute de la trezire. Vârsta medie de inițiere a consumului de tutun, între persoanele în vârstă de 15-34 ani, care au fost sau sunt fumători curenți zilnic a fost 17,9 ani (17,7 ani în rândul bărbaților și 18,3 ani în rândul femeilor)”, se mai menționează în datele oferite cu ocazia Zilei Naționale fără Tutun.
Bolile pe care fumatul le induce sau le exacerbează
18% dintre bolile cronice netransmisibile care au dus la deces sunt atribuibile fumatului, spun statisticile. „Aproape unul din cinci decese premature cu boli cronice netransmisibile ar putea fi evitat dacă consumul de tutun ar fi eliminat cu totul din regiune”, mai spun specialiștii. Au fost confirmate riscuri substanțiale în rândul fumătorilor adulți pentru cancerul pulmonar, bronhopneumopatia obstructivă cronică - BPOC și astm.
„De asemenea, expunerea la fumatul pasiv a crescut semnificativ riscul de cancer pulmonar la nefumătorii adulți, precum și riscul de astm bronșic, infecții ale căilor respiratorii inferioare și funcție pulmonară redusă la copii. Totodată, fumatul a crescut semnificativ riscul de apnee în somn și exacerbări ale astmului la populațiile adulte și la gravide, iar atât fumatul activ cât și cel pasiv au crescut riscul de tuberculoză”, mai spun specialiștii.
UE a produs, în 2017, peste 950 țigări pe cap de locuitor
România a fost în 2017, conform datelor citate în campania „Țigările otrăvesc oamenii și mediul”, al treilea producător de țigări din UE. Întreaga producție de țigări a UE a fost echivalentul a 950 țigări/locuitor al UE, Germania fiind cel mai mare producător (150 de miliarde de țigări produse, 31% din producția UE), urmată de Polonia (114 miliarde de țigări produse, 23% din producţia UE) şi România (70 miliarde de ţigări produse, 14% din totalul UE). „Au fost urmate de Grecia și Portugalia (ambele producând 25 de miliarde de țigări, 5% din totalul UE) și Bulgaria (20 de miliarde, 4%)”, se mai menționează în datele campaniei.
În perioada 2015 – 2020, suprafețele cultivate cu tutun în România au fluctuat. În 2016, România a înregistrat cea mai mare suprafață cultivată - 926 ha, respectiv cea mai mare producţie de tutun – 1.656 tone. Cu un an înainte, în schimb, se înregistra cea mai restrânsă suprafață – 745 hectare (cu o producție de 1.079 tone).
Se încarcă comentariile...
