La ce te expui dacă eşti fumător pasiv?
0
Chiar dacă nu fumezi, eşti supus, ca fumător pasiv, aceloraşi riscuri. Mai mult, aerul inspirat atunci când stai în preajma unui fumător are de două ori mai multă nicotină decât aerul inhalat de persoana care fumează.
Fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe, dintre care peste 200 sunt toxice, iar aproximativ 60, cancerigene. Cea mai mare parte din fumul emanat dintr-o ţigară nu este inhalat de cel care fumează, fiind eliberat în atmosferă. Monoxidul de carbon din fumul de ţigară reduce cantitatea de oxigen din sânge, necesar pentru buna funcţionare a tuturor celulelor şi ţesuturilor corpului. Iată care sunt câteva dintre bolile pe care le poate induce expunerea pe termen lung la fumul de ţigară.
Cancer pulmonar
Substanţele nocive din fumul de ţigară favorizează creşterea necontrolată a celulelor anormale, ceea ce determină formarea tumorilor maligne. În acest sens, studiile arată că expunerea la fumul de ţigară creşte cu 25 la sută riscul de a face cancer de plămâni. Pe lângă acesta, fumatul pasiv este un factor de risc şi pentru alte tipuri de cancer, precum cel de sân, pancreas şi de colon.
Copiii, mai vulnerabili
Cercetătorii americani au arătat că expunerea timpurie a copiilor la fumul de ţigară creşte probabilitatea ca aceştia să dezvolte cancer la vârsta adultă. De asemenea, expunerea nou-născutului la fumul de ţigară poate duce la apariţia sindromului morţii subite. Copiii care trăiesc într-un mediu în care se fumează pot face mai uşor astm bronşic, bronşită şi pneumonie.
Afecţiuni cardiovasculare
Unul dintre efectele pe termen lung ale fumatului pasiv este îngroşarea arterelor şi, implicit, creşterea riscului de infarct de miocard şi de boală coronariană. Conform unui studiu realizat la Institutul Naţional de Prevenire şi de Educaţie pentru Sănătate (INPES) din Franţa, fumatul pasiv creşte cu până la 25 la sută riscul de boli cardiovasculare.
Crize de astm bronşic
Persoanele cu astm bronşic prezintă o sensibilitate aparte faţă de noxele din fumul de ţigară. Acestea irită şi mai mult căile respiratorii, fiind un factor declanşator al crizelor de astm. De aceea, fumătorii pasivi fac crize de astm mai severe şi mai dese în comparaţie cu cei care nu se expun fumului de ţigară.
Mai mult, această expunere duce la degradarea treptată a plămânilor, iar persoanele cu afecţiuni respiratorii au manifestări mai severe. Bronşita şi tusea cronică, precum şi emfizemul pulmonar sunt, de asemenea, favorizate de fumatul pasiv.
Boala Alzheimer
Un studiu britanic recent a arătat că fumatul pasiv poate creşte cu 44 la sută riscul de apariţie a bolii Alzheimer. Cercetarea a arătat că există o legătură directă între fumatul pasiv şi degenerarea funcţiei cognitive, pierderea temporară a memoriei şi instalarea demenţei. Faptul este pus pe seama cotininei, un produs secundar al nicotinei. Cu cât nivelul de cotinină este mai mare, cu atât creşte şi riscul de boli cardiace, care afectează şi dezvoltarea cognitivă.
Degenerescenţă maculară
Fumatul involuntar dăunează grav şi vederii. Astfel, conform unui studiu publicat în „Revista Britanică de Oftalmologie“, fumatul pasiv favorizează apariţia degenerescenţei maculare, boală caracterizată prin pierderea vederii centrale. Acest lucru se produce din cauză că noxele din fumul de ţigară favorizează degradarea vaselor de sânge din ochi.
Specialistul nostru
Dr. Radu Leon George, medic de familie competenţă în fiziokinetoterapie
Riscurile la care ne supunem ca fumători pasivi sunt practic aceleaşi ca şi în cazul fumatului activ. Normal că cei care lucrează în medii în care se fumează (cum sunt barurile) sunt uneori chiar mai expuşi ca un fumător. Cele mai importante riscuri pentru sănătate sunt afecţiunile cardiovasculare, astmul, bronşita cronică, rinita, cancerul pulmonar sau laringian. Probabilitatea de îmbolnăvire este cu atât mai mare cu cât este şi expunerea la fumul de ţigară.
Se încarcă comentariile...
