Inovaţii în monitorizarea şi în tratamentul bolilor de inimă

Datorită tehnicilor moderne, a crescut acurateţea testelor de monitorizare a funcţiilor cardiace

Electrocardiograme realizate cu telefonul mobil, aparate care susţin respiraţia în somn şi trimit în acelaşi timp date către medici şi catetere ghidate de ultrasunete sunt ultimele descoperiri care vin în ajutorul celor cu afecţiuni cardiace.

Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în Uniunea Europeană. Statisticile arată că unul din patru pacienţi, internaţi din cauza insuficienţei cardiace revine în spital în următoarele 12 săptămâni de la externare. O parte din fenomen se explică prin faptul că pacienţii nu sunt suficient monitorizaţi atunci când ajung acasă. Prin urmare, ei nu-şi ajustează stilul de viaţă în funcţie de limitările care se impun în funcţie de afecţiunea pe care o au. Tocmai de aceea au fost dezvoltate o serie de dispozitive care atenţionează atât pacientul, cât şi medicul asupra stării de sănătate a persoanei care are nevoie de monitorizare.

EKG cu ajutorul telefonului mobil

Este suficient să ai un smartphone de tip iPhone, BlackBerry sau Android pe care să instalezi un program şi căruia să-i ataşezi un dispozitiv minuscul pentru a-l transforma în aparatură medicală de monitorizare cardiacă. Aparatul astfel modificat poate realiza electrocardiograme în doar 30 de secunde. Tot ce trebuie să faci este să fixezi telefonul mobil în dreptul inimii, cu ajutorul unui cordon special şi acesta înregistrează activitatea cordului.

Datele culese de acest dispozitiv, numit „Smartheart", sunt trimise prin e-mail medicului specialist care te are în evidenţă. Mai mult, dacă aparatul înregistrează bătăi neregulate ale inimii sau orice altă disfuncţie cardiacă, emite un semnal de alertă care te avertizează că trebuie să ajungi, în cel mai scurt timp, la medic. „Problema cea mai mare în privinţa cardiacilor este că simptomele se manifestă, în general, când aceştia sunt acasă. De aceea, dispozitivul ar putea fi de mare ajutor în caz de infarct", explică medicul cardiolog specialist în defecte cardiace congenitale Joseph Vettukattil, de la Spitalul din Southampton, Marea Britanie.

Cateter ghidat de ultrasunete

Palpitaţiile, care medical poartă numele de fibrilaţie atrială, se pot trata prin ablaţie cardiacă. Procedura se realizează în mod normal prin introducerea unui cateter subţire din plastic, cu vârf de metal, până în apropierea inimii. Acest cateter este fixat pe ţesutul bolnav al cordului. Prin cateter trece curent electric alternativ ce „arde" şi, astfel, elimină ţesutul nefuncţional aflat la contactul cu acul. Dar, dacă ţesutul este încălzit insuficient sau pe o porţiune prea mică, efectul este minim şi este necesară repetarea procedurii.

Pentru a evita acest risc, a fost realizat un cateter inovator care, în plus faţă de cele existente, are încorporat în vârful folosit pentru ablaţie un minidispozitiv cu ultrasunete. Ultrasunetele disting clar gradul de afectare a ţesutului cardiac şi ghidează chirurgul pentru a realiza intervenţia la intensitatea de curent electric potrivită şi pe toată regiunea afectată. Până acum, chirurgii aveau la dispoziţie doar măsurători indirecte precum cele vizibile la EKG, pentru a decide când să oprească procesul de ablaţie. Intervenţia cu cateterul ghidat de ultrasunete creşte semnificativ rata de succes a ablaţiei cardiace încă de la prima intervenţie, asigurând rezultate mai bune pentru pacienţi.

Urmărirea funcţiilor cardiace, şi în somn

Apneea, o afecţiune care constă în oprirea respiraţiei în timpul somnului, este frecventă la persoanele diagnosticate cu boli cardiovasculare şi cu insuficienţă cardiacă. Dacă nu este tratată, ea contribuie la apariţia hipertensiunii arteriale şi creşte riscul de infarct şi de atac vascular cerebral. Mai nou, un aparat conceput să trateze apneea, care susţine respiraţia în timp ce dormi, este gândit să transmită medicului toate informaţiile relevante despre starea ta de sănătate.

Astfel, pot fi luate măsuri care să prevină infarctul sau atacul vascular cerebral, iar în cazul în care aceste evenimente survin pe parcursul somnului, măsurile de recuperare se pot lua mult mai rapid şi mult mai ţintit. Aparatul se numeşte „BiPAP autoSV Advanced System One" şi are trei tipuri de alarme, de grade diferite, care se declanşează în funcţie de severitatea simptomelor înregistrate. Astfel, persoana monitorizată îşi va creşte şansele de a traversa accidentul cu cât mai puţine sechele şi, în unele cazuri, îşi va creşte şansele la supravieţuire.

Specialistul nostru

Dr. Radu Ciudin
specialist electrofiziologie cardiacă, Institutul „C.C. Iliescu", Fundeni Vicepreşedinte al Societăţii Române de Cardiologie

Procedurile de ablaţie cardiacă sunt minim invazive. Introducem prin vase - artere, vene - de la mână, de la picior, 1-2-3-4-5 sârme pe care le numim catetere, ajungem înăuntrul inimii, facem nişte hărţi electrice şi, în funcţie de cât de dificilă este localizarea zonelor nefuncţionale ale inimii, intervenţia durează între 1,5 şi 5-6 ore. În anumite cazuri, este suficientă o singură intervenţie de ablaţie pentru a trata aritmia. În alte cazuri este nevoie ca procedura să se repete.

Cifră

2 milioane de europeni mor anual din cauza bolilor cardiovasculare, potrivit statisticilor Uniunii Europene.