Epidemiolog: „Când avem o acoperire vaccinală proastă la rujeolă, mă aştept şi la o epidemie de rubeolă“. Legea vaccinării a ajuns la Cameră

Epidemia de rujeolă pe care România o traversează de mai bine de un an numără până acum 35 de decese şi aproape 10.000 de cazuri diagnosticate. O lege a vaccinării a trecut de Senat şi a ajuns la Comisia de Sănătate a Camerei. Specialiştii în sănătate publică speră ca actul normativ să aducă o îmbunătăţire a situaţiei vaccinării, pe baza unor alegeri informate.

Subiectul vaccinării este unul extrem de fierbinte în România. De mai bine de un an, ţara noastră se confruntă cu o epidemie de rujeolă care a făcut până acum 35 de decese, ultimul dintre ele al unei asistente pediatre din Braşov de 39 de ani. Cadrul medical nu era vaccinat, întrucât bolile pe care le avea nu permiteau acest lucru. Dacă însă copiii pe care i-a îngrijit ar fi fost imunizaţi, asistenta medicală ar fi putut fi protejată, au afirmat astăzi medici infecţionişti în cadrul celei de-a VI-a ediţii a Forumului Naţional Pro Imunizare. Dezbaterea s-a axat pe legea vaccinării ca element fundamental al reformei sistemului de sănătate. Legea a trecut de Senat şi a ajuns la Comisia de Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor.

Specialiştii au făcut apel la părinţi să nu pună în pericol nici sănătatea copiilor lor, dar nici pe a celorlalţi. Ei au insistat că vaccinarea este o problemă de sănătate publică, obiectiv care nu poate fi atins atât prin mobilizarea generală a breslei medicale, care ar trebui să demonteze noile mituri apărute despre vaccinare şi să explice limpede avantajele acesteia, cât şi prin cea a părinţilor, care ar trebui să facă alegeri informate şi nu să plece urechea la tot felul de zvonuri care nu au nicio bază ştiinţifică.

„Suntem o ţară care ocupă un loc fruntaş în topul neîncrederii în vaccinare“

„Suntem o ţară care ocupă un loc fruntaş în topul neîncrederii în vaccinare şi care se confruntă de mai bine de un an de zile cu o epidemie de rujeolă care se apropie cu paşi repezi de aproape 10.000 de cazuri diagnosticate şi care, din păcate, a contabilizat şi 35 de decese“, a spus dr. Anca Drăgănescu, preşedintele Asociaţiei Pro Imunizare.

Vaccinarea este un act medical responsabil pe care trebuie să ni-l asumăm împreună: medici, părinţi şi autorităţi, a mai spus aceasta. „Din experienţa mea, eu nu am văzut reacţii adverse grave după vaccinare. Am văzut însă decese prin evoluţia severă a unor afecţiuni precum gripă, rujeolă, meningită sau tetanos. Aceasta este, din nefericire, realitatea din România“, a adăugat dr. Drăgănescu.

Dacă acoperirea vaccinală va scădea şi mai mult riscăm apariţia altor epidemii şi remergenţa unor boli severe, a mai spus medicul.

„Prevenţia prin vaccinare înseamnă şi decizii informate. Proiectul  legislativ constitue premisa sănătăţii noastre, a copiilor noştri şi a generaţiiilor viitoare“, a apreciat dr. Drăgănescu.

„Legea nu e despre obligativitate, ci despre responsabilitate“

„Cu toate că în jurul legii s-a vorbit de obligativitate, fondul e cu totul altul“, a spus vicepremierul Marcel Ciolacu. „Prin această lege vrem să ne asigurăm că vom avea copii sănătoşi, că am făcut totul pentru protejarea generaţiilor viitoare. În România, acoperirea vaccinală este cu mult sub limitele recomandate de OMS şi acest lucru ne costă foarte mult. Boli care au fost eradicate, au reapărut în România şi fac victime“, a argumentat acesta.

Legea e importantă pentru că, în primul rând, vor fi asigurate stocurile de vaccin şi un sistem de achiziţie cât mai transparent, a dat asigurări Ciolacu. „Legea va permite constituirea unui grup de experţi care să decidă ce vaccinuri sunt necesare, când şi cum le administrăm. Experţi care să ne asigure că riscul de reacţii adverse e destul de redus. Totodată, legea va însemna şi responsabilitate. Guvernul e responsabil de implementare,instituţiile statului, de control, personalul medical are responsabilitatea vaccinării şi a protecţiei împotriva reacţiilor adverse, iar organizaţiile civile şi presa au obligaţia informării corecte a populaţiei“.

„Legea nu este despre obligativitate“, a întărit şi ministrul Sănătăţii, Florian Bodog. „Legea este despre copiii noştri. Practic, am făcut această lege pentru a ne proteja copiii şi starea de sănătate a naţiei. Pentru a le proteja viitorul. Am două fete şi amândouă au făcut şi vaccinurile care nu erau obligatorii. Legea vaccinării este cel mai important pas de a face prevenţie în România. Şi vreau să profit de ocazie şi să vă zic că, de ieri, prima cantitate de vaccin gripal a fost livrată în ţară, la DSP-uri. Contractul pentru cantitatea totală necesară va fi semnat până la finalul anului“, a mai spus oficialul din Sănătate.

De ce a fost nevoie de o lege a vaccinării

De ce am ajuns la această lege a vaccinării a explicat prof.dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, membru în Comitetul permanent al Biroului Regional al OMS Europa. „În ultimii ani, în România, acoperirea vaccinală scădea, pe de altă parte, eram în imposibiltatea de a procura la timp sau chiar de a procura vaccinurile din programul naţional de imunizare. Şi acest lucru a generat o nevoie: această lege care să reglementeze un domeniu sensibil şi de multe ori puţin înţeles de mulţi. Pentru că a face sănătate publică implică foarte multă responsabilitate din partea autorităţilor şi a profesioniştilor“.

Dincolo de lipsa de vaccinuri o altă lovitură dată imunizării a venit din partea curentului antivaccinare, deosebit de eficient. „Mesajele curentului antivaccinist sunt false şi nu au niciun fel de dovezi ştiinţifice în spatele lor“, a spus prof.dr. Victoria Aramă de la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş“.

De-a lungul timpului s-au lansat numeroase mituri pentru numeroase vaccinuri cum ar fi autismul legat de vaccinarea antirujeolică, scleroza multiplă legată de vaccinarea împotriva virusului hepatitic B, a exemplificat aceasta. „Nu au existat, în timp, niciun fel de dovezi ştiinţifice că ar fi vreo legătură de tip cauză-efect între aceste afecţiuni şi vaccinurile respective. Cu toate acestea, nu mai mult cu 7-8 luni în urmă am văzut la Piaţa Bucur Obor un afiş publicitar imens pe care scria mare: vaccin antirujeolic egal autism. La scurt timp după aceea, avem 34 de copii care au murit din cauza rujeolei. Trebuie să înţelegem că vaccinând evităm boala şi decesele prin boală. Reacţiile adverse ale vaccinului sunt absolut nesemnificative“, a argumentat aceasta. „În cazuri cu totul rarisime pot apărea cazuri de efecte adverse mai severe“.  

Legea vorbeşte nu doar despre vaccinarea copiilor, ci şi de cea a populaţiei generale. „Din cei 35 de morţi, ultimul are 39 de ani şi este cadru medical într-un spital de pediatrie. Deci, încă un argument că şi personalul sanitar face obiectul acestei teme de vaccinare“, a argumentat dr. Adriana Pistol, director la Centrul Naţional de Suraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

„Din fericire, epidemia de rujeolă nu se amplifică“

„Prin studiile pe care încercăm să le facem cât de des putem cu sprijinul organismelor internaţionale am prognozat această epidemie. Şi am comunicat-o. În mass-media, în Parlamentul României, în 2015. Acest lucru îl vom face şi de acum încolo“, a mai spus dr. Adriana Pistol.

„Din fericire, această epidemie de rujeolă nu se amplifică, tendinţa este uşor descrescătoare, nu în ritmul pe care ni l-am dorit. Ne-am dori sa fie o descreştere mai accelerată. În 2015, noi n-am spus că în 2016 va fi epidemie, ci am prognozat-o în maximum un an-doi. Ceea ce s-a şi petrecut, din nefericire. Ideea este că nu întotdeuna aceste informaţii au fost luate în serios. Nu întotdeauna pare ceva interesant, inclusiv pentru mass-media, să comunice acest lucru. Poate că în urma acestei experienţe vom fi mai atenţi la astfel de semnale de alarmă.  Un bolnav de rujeolă poate îmbolnăvi alte 10 persoane care nu sunt vaccinate“.

Specialistul a mai spus că date concrete despre o eventuală epidemie în viitorul apropiat nu are, dar are o presimţire de care se teme şi care vine din experienţa pe care o are. „Atunci când avem o acoperire de vaccinală proastă la rujeolă – pentru că vorbim de un trivaccin: rujeolă, rubeolă, oreion (RRO), mă aştept ca, în curând să apară măcar aşa, o mică epidemiede rubeolă. Este ceva care s-a întâmplat şi vă reamintesc că, în 2011, în 2013, acest lucru s-a petrecut, după începerea rujeolei a venit un val de rubeolă. Sigur că rubeola, din punct de vedere clinic, nu este extrem de severă, dar consecinţele prin sidromul rubeolic congenital sunt extrem de grave. Avem, din păcate, în România, un număr de copii care s-au născut cu defecte congenitale din pricina acestei boli pe care mamele au dobândit-o în timpul sarcinii şi care costă viaţa acestor copii până la moarte. Speranţa noastră este să o păcălim prin această campanie suplimentară de vaccinare şi să o facem să nu mai vină“.

Suntem la risc şi la poliomielită

„Referitor la alerte, riscuri şi posibile situaţii speciale, a adăugat conf.univ.dr. Daniela Piţigoi, de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş“ din Bucureşti, aş vrea să amintesc faptul că ţinând cont de acoperirea vaccinală proastă şi la polio, şi a unor probleme legate de supraveghere, suntem la risc de a avea un caz de poliomielită în condiţiile în care ne-ar sosi cineva infectat“.

 „Din fericire, în Europa nu mai avem poliomielită, dar dacă o persoană vine din Afganistan, din Pakistan, în România cu poliomileită ar putea foarte uşor să transmită virusul populaţiei care nu are acoperirea vaccinală optimă. Deci suntem la risc. Ultimul caz de polio în România a fost în 1992, iar Europa este liberă de polio din 2002“, a mai spus medicul.

Având în vedere libera circulaţie a persoanelor şi fenomenele acestea ale migraţiei există un risc în situaţia unei acoperiri vaccinale slabe, a conchis dr. Piţigoi. „Potrivit recomandărilor OMS dacă pe teritoriul României întră un singur caz de polio avem obligaţia să vaccinăm pe toată lumea cap-coadă care răsuflă pe teritoriul României,  cel puţin în jur de 3 milioane de persoane. Aceste situaţii sunt reglementate prin această lege“, a conchis dr. Adriana Pistol.

Forumul Naţional Pro Imunizare şi-a propus să aducă în dezbatere cu ajutorul specialiştilor necesitatea existenţei unui cadrul legislativ care să pună în ordine întregul proces al imunizării din România.