Dr. Cătălin Belinski: „Neputinţa sexuală ascunde boli mai grave“

0
0

DEREGLARE Disfuncţiile sexuale pot fi un veritabil indicator al sănătăţii. De foarte multe ori, ele reprezintă vârful aisbergului unor afecţiuni serioase, atenţionează dr. Cătălin Belinski, preşedintele Asociaţiei pentru Medicina Sexualităţii din România

Când vine vorba despre sex, toată lumea are întrebări. Numai că puţini se încumetă să le pună cui trebuie. Aşa se face că majoritatea românilor caută rezolvarea problemelor cu care se confruntă în viaţa intimă în discuţiile cu prietenii sau pe internet şi de-abia după mai mulţi ani de suferinţă se adresează unui specialist. Există încă un soi de falsă pudoare, care însă generează riscuri majore. Evitarea abordării frontale a disfuncţiilor sexuale subminează stima de sine, conducând la izolare şi depresie. În plus, amână momentul depistării şi tratării unor posibile afecţiuni metabolice sau cardiovasculare. Ne-a vorbit despre asta dr. Cătălin Belinski (38 de ani), medic primar urolog, cu specializare în sexologie, de la Spitalul de Urgenţă al Ministerului Administraţiei şi Internelor „Dimitrie Gerota“, din Bucureşti.

„Weekend Adevărul“: Cu ce probleme vin românii la sexolog?

Dr. Cătălin Belinski: Ca la orice medic, şi cu probleme serioase, şi cu unele închipuite. Cel mai des se prezintă pentru disfuncţia erectilă. Urmează apoi problemele de ejaculare, dintre care cea mai frecventă este cea de ejaculare prematură, rapidă, adică precoce. Vin însă şi cu ejaculare întârziată sau chiar lipsa ejaculării. Ultima este mai rar întâlnită, dar există şi ea. În cazul acesteia există, de regulă, o afectare a centrului nervos de la nivelul măduvei spinării. Lipsa ejaculării poate să apară şi în urma unor operaţii efectuate, cum ar fi la cei cu tumori testiculare în stadii mai avansate sau care au adenopatie (n.r. – inflamarea ganglionilor). Aici e o problemă, pentru că e vorba, în general, de pacienţi tineri. Iar anejacularea înseamnă şi infertilitate automat.

Dr. Belinski

Ziceaţi de probleme închipuite, la ce anume v-aţi referit?

De exemplu, vorbind de disfuncţia erectilă, trebuie să ştim că există un interval de aşteptare. Este disfuncţie erectilă dacă simptomatologia se păstrează trei luni. Atunci are sens să consulţi un doctor.
Altfel, în viaţa fiecărui bărbat există eşecuri şi nu înseamnă că, dacă într-o seară n-a mers, a doua zi trebuie să te duci la doctor. De cele mai multe ori, însă, problema este alta şi anume că oamenii vin mai târziu decât ar trebui. În România, intervalul de timp de când el are probleme de erecţie şi momentul în care se prezintă la doctor ajunge la doi ani şi nu la trei luni, cum este recomandat. De obicei, lumea vine la doctor prea târziu, iar problema cu venitul prea târziu este că acea disfuncţie erectilă poate să însemne o afectare cardiovasculară sau o afectare metabolică, iar acestea se agravează pe măsură ce timpul trece, devenind mai greu de tratat.

ERECŢIA SLABĂ, SEMN DE ATEROSCLEROZĂ

Vreţi să spuneţi că disfuncţia erectilă poate fi un semnal de alarmă pentru alte boli mai grave?

Da, pentru că, de fapt, este o boală a vaselor. Artera peniană este şi ea o arteră ca şi artera carotidă şi alte artere din organism. Atunci când ea nu mai funcţionează la parametrii optimi poate fi un semn de afectare cardiovasculară.

Bărbaţii au, deci, ateroscleroză şi la nivelul penisului.

Bineînţeles. La orice vas, inclusiv la cele de la nivelul organului sexual.

Ce alte cauze determină disfuncţiile sexuale?

Atât în cazul disfuncţiei erectile, cât şi în cel al ejaculării precoce, pot să fie cauze organice, dar şi cauze psihologice. De cele mai multe ori, există o întrepătrundere între acestea, aşa că ele trebuie descoperite amândouă. Astfel, tratamentul pentru disfuncţia erectilă, cât şi pentru ejacularea precoce nu presupune doar un medic şi nişte medicamente, ci şi un psiholog care să se priceapă şi să se ocupe de treaba aceasta. Cele mai bune rezultate se obţin prin lucrul în echipă al celor doi specialişti.

Care sunt paşii de urmat, când vine un bărbat la cabinet şi spune că are o problemă?

Sunt aceiaşi ca în cazul oricărui pacient care vine cu o anume boală la medic. Începi cu examen clinic şi cu anamneza, deşi tentaţia în epoca asta supercomputerizată în care trăim şi în care există ecografii, tomografii, RMN-uri şi atâtea altele este să nu mai pui mâna pe bolnav. Consultul însă este foarte important, în special în afecţiunile acestea, pentru că aşa poţi să descoperi tot felul de surprize, ca de exemplu o tumoră testiculară sau o tumoră de prostată. Poţi să descoperi lucruri grave care se ascund în spatele unui di-
agnostic aparent banal. Apoi, în funcţie de patologia fiecăruia, pot fi necesare investigaţii complementare. În principiu, trebuie făcut un profil glucidic, să vezi dacă are o glicemie bună, pentru că diabetul interferează cu afecţiunile acestea şi ar mai trebui făcut un profil hormonal pentru determinarea testosteronului liber.

În mod regretabil, românii vorbesc despre problemele lor sexuale în primul rând cu prietenii, apoi cu partenerul, iar medicul este undeva pe locul cinci sau şase în lista surselor consultate.

STRESUL, CAUZĂ ŞI EFECT

Ce poate perturba hormonal un bărbat?

Afecţiunile endocrinologice. În principiu, este bine să li se facă un screening hormonal bărbaţilor de peste 40 de ani şi, cu atât mai mult, la anumite categorii de bărbaţi, cum ar fi cei cu diabet, pentru că incidenţa testosteronului scăzut la diabetici este mult mai mare decât la populaţia generală. Sunt studii efectuate care arată că între 30% şi 50% dintre diabetici au dereglări hormonale, iar disfuncţia erectilă poate să plece de acolo. Dacă vorbim de ejacularea precoce, ea poate fi primară sau secundară. Cea primară este la bărbaţii care au avut-o dintotdeauna. Practic, de când au început viaţa sexuală, aceştia ejaculează ori ante portas ori imediat după ce încep contactul sexual. Ejaculare precoce secundară avem atunci când totul a mers bine până într-un anumit moment, după care ceva s-a stricat şi nu a mai mers bine.

Şi cum se poate remedia „stricăciunea“?

În general, la ejacularea precoce primară, cel mai bun este tratamentul medicamentos. Există în momentul de faţă medicamente care sunt pentru aşa ceva, aprobate la noi de anul acesta. Ghidul Asociaţiei Europene de Urologie recomandă în ejacularea precoce primară tratamentul medicamentos de primă linie, iar dacă ejacularea precoce este secundară, există şi alte idei de abordare terapeutică. Poţi să încerci anumite tehnici cum ar fi start-stop – bărbatul începe contactul sexual şi, când simte că se apropie ejacularea, se opreşte, apoi începe din nou şi iarăşi se opreşte – sau squeeze technique – să strângă glandul în momentul în care se apropie ejacularea, iar după aceea să-i dea drumul şi să continue actul sexual. Problema e că tehnicile acestea pe de o parte pot să dea rezultate, dar pe termen scurt, iar pe de altă parte pot să agraveze frustrarea şi să plaseze individul pe orbita stresului, generând o cascadă neprevăzută de probleme. Stresul este o cauză, dar şi un efect al disfuncţiilor sexuale, cu impact major asupra vieţii, în general.

De altfel, Charles Bukowski spunea despre sex că este o bună modalitate de a-i da şuturi în fund morţii.

Cu siguranţă este. Sunt foarte multe studii care arată că bărbaţii cu disfuncţii sexuale au o pierdere a încrederii şi respectului de sine, dar şi o capacitate mai mică de a-şi atinge obiectivele, în toate domeniile în care funcţionează. Neîmplinirea sexuală afectează armonia în cuplu, mai devreme sau mai târziu. Se ajunge adesea şi la destrămarea familiilor, la adulter şi divorţ. De aceea, problemele apărute trebuie recunoscute, acceptate, discutate şi tratate. Nu e nimic ruşinos aici. 

Nu există studii care să ne spună că abstinenţa sau masturbarea au efecte nocive asupra sănătăţii şi, în principiu, fiecare face aşa cum îi dictează conştiinţa şi hormonii şi cine îi mai dictează lui.  

„Împlinirea sexuală poate fi atinsă şi la 82 de ani“

De câte ori e sănătos să existe contact sexual?

Nu există o definiţie a ceea ce înseamnă o viaţă sexuală regulată. Poate să fie de două ori pe zi, poate să fie de două ori pe săptămână. Depinde de foarte mulţi factori. În primul rând, depinde de vârstă. Într-un fel este viaţa sexuală la 18 ani şi altfel este la 28 de ani sau la 48 de ani.

Care a fost cel mai în vârstă pacient care a venit pentru astfel de probleme?

Vizita celui mai în vârstă pacient mi-a rămas în minte. S-a întâmplat mai demult. Avea 82 de ani, era văduv a nu ştiu câta oară şi cunoscuse de curând o „tinerică“ de vreo şaizeci şi ceva de ani. Oricum, era o diferenţă mare între ei. O ştia de trei luni şi îi arătase, a zis el, «ce înseamnă cu adevărat femeia». Aveau o viaţă extraordinară împreună, inclusiv sexual. Omul venise nu pentru că nu putea să aibă contact sexual, ci pentru că îi era frică să nu-i cedeze inima în timpul actului. Poate fi într-adevăr un risc atunci când iei tratament pentru disfuncţie erectilă. Uneori, la pacienţii cu boli cardiovasculare, disfuncţia erectilă este un fel de mecanism de apărare al organismului, deoarece omul nici n-ar putea face efortul respectiv. Şi să nu vă imaginaţi că e ceva extraordinar. Efortul depus în timpul unui contact sexual este similar celui efectuat atunci când ştergem geamurile.

Există multe situaţii în care disfuncţia erectilă şi ejacularea precoce merg împreună. În acest caz, încep să tratez mai întâi disfuncţia erectilă şi doar după aceea ejacularea precoce.

Şi dacă tot am ajuns aici, ce mesaj aţi avea pentru cei care iau pastile pentru erecţie de la sine putere?

Este o problemă să iei cu de la tine putere orice fel de medicament sau chiar şi o plăntuţă – toate au şi indicaţii, şi contraindicaţii. Nu este deloc recomandabil să se ia vreun medicament fără un consult în prealabil, pentru a vedea dacă nu cumva le face mai mult rău decât bine pastila respectivă. 

De ce unii oameni au un libido mai mare, iar alţii nu-l au deloc?

Libidoul este o chestie hormonală. La bărbaţi, în funcţie de nivelul testosteronului, libidoul poate fi mai crescut sau mai scăzut. În afară de partea hormonală, contează, bineînţeles, şi relaţia lui în cuplu. În general, abordarea pacienţilor cu disfuncţie sexuală trebuie făcută în cuplu. Dacă nu vine la prima vizită cu partenera, ar fi bine la a doua să-l chemi cu partenera, pentru că ea poate să-ţi spună multe lucruri şi, pe de altă parte, ea poate să-l determine şi să-l susţină în a urma un tratament. Am observat un lucru interesant. La ejacularea precoce, spre deosebire de disfuncţia erectilă, caz în care femeia este speriată, deoarece crede că el are pe alta, că nu o mai place, că se întâmplă ceva, la ejacularea precoce, când „nesimţitul ăla“ termină foarte repede, partenera are un comportament diametral opus.

Adică...

Ea devine agresivă. Frustrată şi agresivă în faza a doua. Am avut un caz acum două săptămâni, când au venit împreună, ca la carte, la consultaţie şi, întâmplător, el era mai subţirel şi mai micuţ, iar ea – mai înaltă şi mai impunătoare. Ea l-a băgat în cabinet şi i-a spus: „Intră şi stai jos!“.  Ea a rămas în picioare. Deci, în mod clar, el era dominat rău. Şi ea a continuat: „Stai jos şi spune-i domnului doctor – şi s-a uitat şi la mine aşa, încruntată – ce-mi faci tu acasă!“. Vă daţi seama că o afecţiune ca asta poate să ducă la probleme mari în cuplu. 

Mai multe - Sănătate

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite