Cum să scapi de neplăcerile înţepăturilor de ţânţari

În primă fază, trebuie să cureţi zona şi să aplici comprese reci

Nicio metodă de prevenire a înţepăturilor de insecte nu este 100% sigură, arată studiile. De aceea este bine să ştii cum poţi trata zona afectată pentru a atenua roşeaţa şi mâncărimea.

Atunci când ne suge sângele, ţânţarul-femelă ne injectează mai întâi o cantitate de salivă. Aceasta conţine un „cocktail" de substanţe anticoagulante, ce ajută la o mai bună ingerare a hranei. O parte din aceste substanţe ne rămân în piele după ce ţânţarul a plecat şi ele sunt responsabile pentru reacţiile din partea sistemului imunitar apărute la locul înţepăturii: roşeaţă, inflamaţie şi mân­cărime. De altfel, motivul principal pentru apariţia acestor manifestări este că organismul începe să concentreze la nivelul leziunii histamină şi aşa se explică de ce antihistaminicele sunt cele mai eficiente în astfel de situaţii.

Nu scărpina zona!

Deşi este extrem de tentant să scărpinăm zona afectată, acest gest este total contraindicat, spun specialiştii. În primul rând, prin scărpinare lezăm suplimentar zona, uneori chiar cu unghiile murdare, şi astfel o expunem la un risc crescut de infectare. În al doilea rând, scărpinatul creşte inflamaţia şi iritaţia, antrenând un răspuns şi mai agresiv din partea sistemului imunitar. Şi, astfel, intrăm într-un cerc vicios, neplăcutele manifestări persistând mai mult timp.

O variantă de tratament pentru înţepătura de ţânţar este administrarea de antihistaminice, însă acestea au efecte secundare importante, printre care starea de somnolenţă şi dificultatea de concentrare, şi nu sunt recomandate tuturor categoriilor de persoane. De aceea, pentru atenuarea simptomelor, sunt recomandate variantele naturale, aplicate local.

„Întâi de toate, zona inflamată trebuie curăţată cu apă rece şi cu săpun. Apoi, se poate aplica un cub de gheaţă sau o compresă cu apă rece, pentru efectul antiinflamator", recomandă medicul de familie Ruxandra Constantina, cu specializare în apifitoterapie, de la Clinica Med-As, din Bucureşti.

Mâncărimea provocată de înţepăturile insectelor este o formă de durere, însă de intensitate redusă, spun specialiştii, fiindcă în producerea ei sunt acţionaţi aceiaşi receptori ai durerii, numiţi nociceptori. Şocul termic produs de aplicarea gheţii sau a compreselor reci amorţeşte nervii care ar trebui să transmită semnalul de la nociceptori la creier şi, deci, acest remediu acţionează şi împotriva pruritului.

Uleiurile esenţiale au şi rol antiinfecţios

Unul dintre cele mai eficiente uleiuri esenţiale pentru atenuarea simptomelor provocate de înţepăturile de insecte este cel de ceai verde. El acţionează în primul rând ca antiinflamator, eliminând senzaţia de mâncărime şi durerea, dar are şi proprietăţi antibacteriene şi antivirale. Astfel, aplicaţiile locale de ulei esenţial de ceai verde previn infectarea zonei lezate.

„Efecte similare au uleiul esenţial de muşeţel, de eucalipt, de levănţică şi de cimbru. Atenţie însă, acestea nu se aplică direct pe piele, fiindcă pot provoca senzaţia de arsură. Se folosesc în combinaţie cu uleiuri vegetale, precum uleiul de migdale sau de jojoba", precizează medicul Ruxandra Constantina.

Şi sucul sau coaja de lămâie ori de lime (lămâie verde) acţionează în acelaşi mod asupra înţepăturilor de insecte, având efect antimâncărimi şi antimicrobian. Totuşi, specialiştii atrag atenţia că aceste remedii decolorează pielea, iar dacă ne expunem la soare, zona respectivă se poate arde. De aceea, fie alegem alte remedii contra manifestărilor provocate de înţepăturile de insecte, fie evităm expunerea la soare.

Compresele din frunze strivite, eficiente

Dacă ai în casă frunze proaspete de busuioc, ţi-ai asigurat unul dintre cele mai eficiente remedii antimâncărimi în cazul înţepăturilor de insecte. Busuiocul conţine camfor şi timol, două substanţe care oferă o senzaţie de răcorire a zonei afectate şi, în acelaşi timp, reduc inflamaţia. Medicul Ruxandra Constantina recomandă, de asemenea, frunze zdrobite de pătlagină, de măceş, de pătrunjel sau de salvie.

Şi frunzele de mentă acţionează similar, senzaţia de răcoare provocată de acestea ajungând la creier mai rapid decât cea de mâncărime. „Creierul nu poate procesa decât o singură senzaţie odată. De aceea, în multe produse de îngrijire a pielii agresate de insecte sunt introduşi agenţi de răcorire, care blochează alte senzaţii, cum este mâncărimea", explică medicul dermatolog Neal B. Shultz, din New York, în publicaţia americană online „The Huffington Post". 

Bicarbonatul de sodiu, soluţia-vedetă

Amestecă o linguriţă de bicarbonat de sodiu cu puţină apă, astfel încât să obţii o pastă pe care să o aplici pe zona înţepată de insecte. Bicarbonatul este uşor alcalin şi neutralizează pH-ul pe locul afectat, reducând iritaţia şi inflamaţia.

Esenţe naturale care alungă insectele

Pentru a preveni înţepăturile, poţi folosi uleiuri esenţiale de lămâie, de melisă, de mentă, de levănţică sau de cimbru pentru odorizarea locuinţei, în lampa de aromaterapie. Efect puternic insecticid are şi uleiul de bergamotă.

De asemenea, pentru a alunga insectele putem pune în faţa ferestrelor deschise ghivece cu levănţică, fiindcă ţânţarilor nu le place mirosul acestor flori. Dacă nu ai planta în ghiveci, poţi plasa într-un bol sau în săculeţe flori de levănţică uscate şi strivite. Pentru a alunga muştele, poţi pune la geam, într-un bol, câteva rondele de ceapă fierte, amestecate cu câteva cuişoare. Această soluţie naturală trebuie schimbată din trei în trei zile. Atunci când ieşi în oraş, poţi preveni înţepăturile de insecte în mod natural prin frecarea unor frunze de mentă strivite pe zonele expuse. De asemenea, cremele cu esenţe de lămâie, de eucalipt, de scorţişoară, de mentă sau de rozmarin, aplicate pe piele, resping insectele.