Cât de mult alcool beau, de fapt, românii

0
0

La noi, la sloveni şi la cehi, consumul de alcool este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, iar consecinţele sunt pe măsură, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Ani la rândul, am ţinut morţiş să ne păstrăm poziţia de fruntaşi în topul marilor consumatori de alcool din Uniunea Europeană. Nici taxa pe viciu şi nici criza economică nu au putut pune capăt „epidemiei" de tulburări legate de consumul de alcool din România - denumirea pe care, în ultima vreme, specialiştii o preferă termenului de „alcoolism", pe motiv că ar fi mai corectă.

Cea mai recentă statistică privind consumul de alcool în lume, efectuată de specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), susţine că un român bea între 15 şi 19 litri de alcool pur pe an. Asta ar însemna între 1.250 şi 1.500 de beri (de 330 ml) sau între 208 şi 263 de sticle de vin (de 750 ml) într-un an, dacă ne gândim că o sticlă de bere conţine 12 ml de alcool pur şi un pahar (125 ml) cu vin - aceeaşi cantitate.

Citeşte şi:
3 curiozităţi despre creierul uman

De ce unele persoane au dureri de cap după sex

Cantitatea ar putea fi chiar mai mare

Suntem, alături de cehi şi de sloveni, marii băutori de alcool ai Uniunii Europene. Depăşim cu mult ţări despre care exista ideea preconcepută cum că au mulţi consumatori de alcool, cum ar fi Norvegia, Islanda, Suedia şi chiar Irlanda, Marea Britanie şi Finlanda.

Lucrurile stau şi mai rău dacă luăm în calcul faptul că statisticile care urmăresc consumul de alcool ţin cont, de regulă, de vânzările de băuturi. „Or, pentru ţările din estul Europei nu trebuie uitat şi ce-şi face omul acasă. Apare deci un consum care nu poate figura în statistica de tip comercial. Am văzut o statistică de genul acesta în care Rusia era prin treimea inferioară a clasamentului. Nimeni nu-i poate crede", spunea conferenţiarul doctor Radu Mihăilescu de la Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia" din Bucureşti într-un interviu acordat ziarului „Adevărul" nu cu mult timp în urmă.

Medicul psihiatru Eugen Hriscu, directorul ştiinţific al Alianţei pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT) este sceptic cu privire la datele publicate de curând de specialiştii OMS.

„Nu este foarte clar care ar fi sursa acestor date despre România din moment ce, în acest moment, prevenirea şi tratamentul problemelor legate de consumul de alcool nu sunt asumate practic de nicio instituţie publică din România", declară specialistul. Totuşi, medicul nu neagă faptul că în România există o problemă legată de consumul de alcool. „Dimpotrivă!", spune dr. Hriscu.

Tăriile, preferate în România

Pe primul loc în topul preferinţelor locuitorilor din estul şi din zona central-estică a Europei se află băuturile tari, după cum arată acelaşi raport al OMS. Ele sunt consumate cu predilecţie inclusiv în ţările cunoscute drept mari consumatoare de bere, cum ar fi Cehia şi Slovacia, sau în cele despre care se ştie că preferă mai degrabă vinul, cum ar fi România, Ungaria, Bulgaria şi Slovenia.

Tăriile sunt prima opţiune şi pentru locuitorii ţărilor nordice, aşa cum ne-am aştepta de altfel. În schimb, în partea vestică şi central-vestică a Europei (Austria, Belgia, Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Elveţia şi Marea Britanie), berea este băutura preferată. Excepţie face Franţa, unde vinul este, fireşte, cel mai îndrăgit. În sudul Europei, tot vinul este cel mai consumat. 

4 întrebări pe care te ruşinezi să le adresezi medicului

Provoacă mai multe decese decât SIDA

Aproape 4% din decesele înregistrate la nivel mondial au fost puse de specialiştii OMS pe seama consumului excesiv de alcool, ceea ce înseamnă mai multe victime decât fac maladia HIV/SIDA şi tuberculoza. El este a treia cauză de îmbolnăvire şi de deces prematur la nivel mondial, după greutatea mică la naştere şi sexul neprotejat (pentru care alcoolul este un factor de risc). Aceasta în condiiţile în care numai jumătate din populaţia Globului bea alcool!

Specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au estimat că, în anul 2004, nu mai puţin de 94.451 de bărbaţi şi 25.284 de femei din ţările Uniunii Europene au decedat din cauza consumului de alcool. Aceasta înseamnă că 13,9% din decesele înregistrate în rândul bărbaţilor şi 7,7% din cele în rândul femeilor au avut la origine consumul de alcool.

Interesant este că, în rândul româncelor, acest procent este mult mai mare decât media europeană (vezi tabelul de sus). De altfel, este cel mai mare din toate ţările U.E. Iar bărbaţii din România sunt pe locul al patrulea în privinţa numărului de decese cauzate de alcool. Ţările est-europene şi central-europene, în general, înregistrează un procent mai mare de decese cauzate de alcool.

info

Femeile, mai vulnerabile

Ceea ce nu spune statistica OMS este că în România, dar nu numai, tot mai multe femei beau în exces. Potrivit medicului psihiatru Radu Mihăilescu, alcoolismul la femei a cunoscut o creştere spectaculoasă. O constatare extrem de alarmantă, dacă ne gândim că reprezentantele sexului feminin sunt mai vulnerabile în faţa efectelor toxice ale alcoolului, comparativ cu bărbaţii.

Un motiv este că organismul femeilor produce în cantitate mai mică enzima care metabolizează alcoolul. Un altul ar fi statura mai mică a femeii, care face ca alcoolul să fie mai concentrat în sânge. Mai mult de suferit are îndeosebi ficatul, femeile consumatoare de alcool fiind mai predispuse la boli hepatice. Tocmai de aceea, femeilor li se recomandă să consume o cantitate mai mică de alcool. Mai exact, o unitate (12 g de alcool pur) pe zi, faţă de două unităţi, cât este doza maximă indicată bărbaţilor.

Distruge creierul adolescenţilor

Un băutor de alcool poate dezvolta până la 60 de tipuri de boli, printre care se numără bolile cardiovasculare, epilepsia, depresia, anxietatea, ciroza hepatică şi cancerul. Băuturile alcoolice ne afectează sănătatea încă din viaţa intrauterină, cea mai gravă consecinţă fiind dezvoltarea cerebrală deficitară, care va duce la probleme de intelect.

Vulnerabil la efectele toxice ale alcoolului este şi creierul adolescentului. Medicul Jay Giedd, de la Institutul Naţional de Sănătate Mintală din SUA, a observat în cadrul unui studiu că abuzul de alcool în adolescenţă afectează hipocampul, adică zona din creier care controlează memoria şi procesele de învăţare. Mai simplu spus, un adolescent care bea riscă să aibă un coeficient de inteligenţă mai mic.

Un alt studiu susţinea că alcoolul consumat în adolescenţă poate predispune la depresie şi la anxietate în viaţa adultă, pentru că distruge anumite conexiuni neuronale.

Ce forme de cancer favorizează

Se ştie astăzi că mai multe tipuri de tumori maligne pot avea la origine un consum exagerat de alcool, dar în special cancerul de sân, colorectal, hepatic, de laringe, de faringe şi de esofag. Unul din 10 cazuri de cancer, în cazul bărbaţilor, şi unul din 33, în cazul femeilor, au legătură cu un consum crescut de alcool.

Cele mai multe cazuri de cancer cauzate de alcool se înregistrează în sudul Europei, dar aceasta pentru că aici se consumau cele mai mari cantităţi de alcool acum 20 de ani, iar maladia se instalează
într-un timp mai îndelungat. Cum, la ora actuală, est-europenii sunt cei mai mari băutori, ar trebui să ne aşteptăm la o avalanşă de bolnavi de cancer în cel mult două decenii.

Creşte riscul de atac cerebral

Chiar şi atunci când bei o cantitate mică de alcool, eşti de 2,3 ori mai expus riscului de accident vascular cerebral în prima oră de la consum. Riscul în cea de-a doua oră este de 1,6 ori mai mare faţă de cel al persoanelor care nu beau. Au observat acest efect cercetătorii de la Centrul Medical „Beth Israel Deaconess" din SUA.

Dacă este băut în exces, alcoolul creşte tensiunea arterială şi favorizează formarea cheagurilor sangvine. Ele sunt factori de risc nu doar pentru atacul cerebral, ci şi pentru infarctul miocardic.

A crescut numărul băutorilor  în estul şi în nordul Europei

O privire globală asupra consumului de alcool ne arată că el este cel mai ridicat pe continentul european. Per ansamblu, în ultimii zece ani s-a menţinut constant, dar statistica OMS arată că, în vreme ce locuitorii Europei de Vest şi ai celei sudice beau tot mai puţin, est-europenii şi nord-europenii au devenit consumatori mai împătimiţi.

"Prevenirea şi tratamentul problemelor legate de consumul de alcool nu sunt asumate practic de nicio instituţie publică din România."

Eugen Hriscudirectorul ştiinţific al Alianţei pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT)

4% din decesele înregistrate pe Glob au la origine un consum excesiv de alcool.

Cum recunoşti un dependent

- Suspectezi o persoană apropiată că ar putea fi dependentă de băuturi alcoolice?

- Iată care sunt semnalele de alarmă:

- încearcă să ascundă că bea alcool;

- bea de la primele ore ale dimineţii;

- mănâncă puţin şi/sau rar;

- renunţă la activităţile sociale sau profesionale în favoarea consumului de alcool;

- are probleme la locul de muncă;

- bea cantităţi tot mai mari de alcool  (pentru că dezvoltă toleranţă la el).



Dezalcoolizarea nu este suficientă

Românii dependenţi de alcool nu se înghesuie să-şi trateze problema. Deşi aceasta este cea mai răspândită adicţie, în mod surprinzător, cele mai multe solicitări de tratament vin de la consumatorii de droguri, potrivit medicului psihiatru Eugen Hriscu.

Ce-i drept, chiar dacă băutorii de alcool ar vrea să se trateze, s-ar lovi de nişte probleme. „În prezent, România nu are nici măcar un singur centru de tratament al dependenţei de alcool finanţat integral din bani publici. Singurele iniţiative care există în acest moment sunt private. Ele aparţin unor organizaţii nonguvernamentale sau unor clinici private", potrivit medicului specialist în dependenţe Eugen Hriscu.

În puţinele centre de dezalcoolizare din cadrul spitalelor publice, sunt tratate în principal efectele intoxicaţiei acute şi simptomele de sevraj, mai puţin aspectele psihologice care ţin de consumul de alcool şi cele care ţin de relaţionarea cu familia.

Riscul de recidivă după o cură de dezalcoolizare este foarte mare, potrivit specialiştilor. „Tratamentul realizat în spitalul de psihiatrie, aşa-numita dezalcoolizare, este mai degrabă o primă etapă a tratamentului, aşa cum, de exemplu, echilibrarea unui bolnav aflat în comă diabetică nu este un tratament pentru diabet", explică medicul Eugen Hriscu.

Sprijin online

Pentru o astfel de abordare, mai complexă, a problemei consumului de alcool în exces, se poate apela fie la specialiştii din sistemul medical privat, fie la o platformă online, www.alcohelp.ro, creată de membrii ALIAT.

Orice utilizator de internet poate găsi aici informaţii despre consumul de alcool şi teste de autoevaluare. De asemenea, poate intra în legătură cu medicii şi cu psihologii ALIAT sau poate comunica pe forum cu ceilalţi utilizatori. Totul în condiţii de anonimat şi de confidenţialitate.

„Aici suntem doar noi, ca o picătură într-un ocean, însă nu vrem să ratăm această şansă, ci vrem să ne recuperăm din dependenţa de alcool! Sunt Tudor, sunt alcoolic şi vă sunt recunoscător pentru abstinenţa mea!" este unul dintre mesajele de pe forum adresate celor care au creat acest program.

Adicţia nu se tratează cu voinţă

Consumatorii de alcool în exces trebuie să primească sprijin calificat pentru a reuşi să scape de dependenţa lor. „Un lucru care adesea complică şi întârzie tratamentul este aşteptarea rudelor de la cel dependent să rezolve situaţia cu voinţă. Dependenţa reprezintă tocmai o afectare a capacităţii de autocontrol, deci a voinţei", precizează specialistul Eugen Hriscu.

infografie
Mai multe - Sănătate

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite