Avem liber arbitru sau acţiunile noastre sunt dictate de procesele chimice din organism?
0Cu toţii credem că luăm singuri decizii şi avem control asupra acţiunilor noastre. Dar dacă o tumoare sau o rană pe creier ne schimbă complet personalitatea? Oare, în acest caz, mai există liber arbitru?
Mereu avem de ales? Un film la televizor şi o pungă de popcorn sau o oră la sala de gimnastică? Merg pe jos până la serviciu sau mă urc în maşină că plouă? O iau pe drumul din stânga sau pe cel din dreapta? Oamenii de ştiinţă, psihologii şi neurologii se chinuiesc de multă vreme să-şi dea seama ce ne motivează, să afle ce este „liberul arbitru“. Slăbiciunile reprezintă un fenomen intrigant. Un altul îl reprezintă dependenţele, fie că e vorba de sex, de jocuri de noroc, de alcool sau de ţigări, notează BBC.
Subconştientul nostru are o mare importanţă în procesul luării deciziilor. Poate că nici nu suntem conştienţi de influenţa pe care o poate avea un miros sau un zgomot în alegerile noastre. Unii oameni de ştiinţă susţin chiar că pot prezice ce decizie vom lua prin examinarea tiparelor din creier cu doar şase sau şapte secunde înainte să hotărâm, în mod conştient, ce vom face.
Toate acestea ridică probleme mari şi filosofilor. Care sunt implicaţiile avansului tehnologic în decizii? Oare progresul va submina ideea de „liber arbitru“? Oare vom ajunge la concluzia că liberul arbitru este doar o iluzie?
Povestea lui Stan Păţitu'
Istorisirea următoare ne va pune la îndoială existenţa acestui liber arbitru. Un bărbat de vârstă mijlocie, aflat într-o căsnicie fericită, a început să dezvolte o fascinaţie bolnavă pentru pornografia infantilă şi prostituţie. Până în acel moment al vieţii lui, era considerat un om normal din punct de vedere sexual.
Problema lui devine din ce în ce mai gravă, soţia începe să se alarmeze, mai ales când bărbatul începe să facă avansuri fiicei sale vitrege. Soţia anunţă poliţia. Omul este alungat de-acasă şi obligat să urmeze ore de terapie, dar asta nu-i modifică noile preferinţe sexuale. Ajunge să hărţuiască femei chiar şi la centrul unde primea tratament.
O condamnare la închisoare a devenit inevitabilă. Însă, chiar înainte să apară în faţa judecătorilor, el începe să acuze dureri de cap. Ajunge la spital, unde o tomografie îi dezvăluie o tumoare imensă pe creier.
Tumoarea este scoasă, iar comportamentul bărbatului revine la normal. Nu se mai simte excitat de fetiţe şi nici de prostituate. Însă povestea are un final neaşteptat. După doar câteva luni de „normalitate”, comportamentul deviant, specific pedofililor, revine. O nouă investigaţie dezvăluie faptul că tumoarea nu fusese îndepărtată complet, medicii lăsând o mică porţiune din aceasta în creierul bărbatului. O nouă operaţie pentru extirparea rămăşiţelor de tumoră şi bărbatul redevine normal
Concluzia: liberul arbitru al bărbatului a fost alterat de tumoare. Deciziile şi acţiunile lui au fost dictate de celulele crescute haotic.
Un viitor dictat de substanţele din organism?
Poate, în viitor, la tribunal vor veni oamenii de ştiinţă să explice procesele cerebrale: „Domnule judecător, acest om nu este vinovat că a furat, de vină a fost excesul de dopamină din organism“. Există dovezi că unii oameni trataţi cu dopamină pentru Parkinson au probleme în a-şi controla impulsurile, de dependenţa de sex şi de jocuri de noroc.
Şi aşa ajungem la alte întrebări la care trebuie să răspundă filosofia. Dacă acţiunile noastre nu sunt libere, atunci cum putem fi judecaţi sau lăudaţi pentru ele? „Scepticii consideră că liberul arbitru este doar ceva pentru a justifica pedepsirea oamenilor“, spune filosoful Wayne Martin, profesor la Universitatea din Essex, Marea Britanie, citat de BBC.
Citeşte mai multe despre minte şi procesele gândirii:
Poate că „eşti de dreapta“, creativ, artistic, gânditor cu mintea deschisă, care percepe lucrurile din punct de vedere subiectiv. Sau, poate „eşti de stânga“, mai analitic, bun la detalii şi mai logic. Cel puţin aşa era până acum. Se pare că această idee despre funcţionarea creierului a devenit o simplă figură de stil.
Inspiraţia vine în cele mai neaşteptate momente. Dar ce-ar fi dacă ai putea-o invoca? Pe Friedrich Schiller, poetul secolului XVIII, mirosul de mere putrede îl făcea să-şi scrie capodoperele. Deşi geniul creativ nu poate fi forţat, există câteva moduri de a-ţi impulsiona creativitatea, notează „Huffington Post“.
Ciocolata caldă îmbunătăţeşte circulaţia sangvină, dar şi gândirea
Două căni de ciocolată caldă pe zi, timp de 30 de zile, duc la îmbunătăţirea fluxului sangvin la nivelul creierului, precum şi la rezultate mai bune în cadrul testelor de memorie. Acest lucru a fost demonstrat în cazul persoanelor în vârstă cu insuficienţă a fluxului sangvin care au participat la un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard, scrie „Huffington Post“.
VIDEO Viaţa cu schizofrenie povestită chiar de o bolnavă recuperată
Multă vreme, diagnosticul de schizofrenie „construia“ un fel de închisoare în jurul persoanei care l-a primit, mai ales că medicii credeau că schizofrenia nu se se vindecă niciodată şi că suferindul nu poate evolua decât în sens negativ. Eleanor Longden a demonstrat că nu întotdeauna se întâmplă aşa: s-a recuperat şi acum poate vorbi despre problema ei.