Final de epocă pe șinele Capitalei: tramvaiele Tatra, retrase definitiv după mai bine de jumătate de secol

Sute de oameni, printre care mulți tineri pasionați de transportul public, au ieșit duminică pe traseele speciale amenajate pentru cea de-a doua zi a Festivalului Tatra, evenimentul prin care TPBI și STB marchează retragerea din circulație a celebrelor tramvaie fabricate în Cehoslovacia. Vagoanele, prezente pe șinele Capitalei de 53 ani, se apropie de ultimele lor curse comerciale.

Tramvaie Tatra T4R cuplate, în Terminalul Ghencea. FOTO: Adevărul

Evenimentul se desfășoară în două weekenduri, 11-12 și 18-19 iulie 2026, perioadă în care publicul poate călători cu tramvaiele Tatra pe rute speciale prin oraș. Trei dintre vagoane au fost revopsite anul trecut în culorile istorice originale și au putut fi văzute în circulație la festival.

Modelul Tatra T3, din care face parte și subcategoria T4R (litera R desemnând România), este cel mai răspândit tramvai din istorie la nivel mondial. În România, vagoanele au ajuns prin acordurile CAER în Galați, Iași, Arad și București, iar după 1989 și alte orașe, printre care Brașov, Botoșani, Oradea, Cluj, Craiova și Brăila, au primit vagoane Tatra T4D provenite din Germania.

La București, cele 130 de vagoane Tatra au sosit începând cu 1973 și au circulat pe aproape toate liniile de tramvai, fiind garate, în cea mai mare parte a existenței lor, la Depoul Militari. Până în 2017 au mers cuplate câte două, practică oprită în urma unui incident și a unei decizii considerate discutabile de pasionații domeniului. În ultimii ani, tramvaiele Tatra au rămas o prezență constantă doar pe liniile 25 și 44.

Pasionații vor realizarea unui Muzeu al Transportului Public

Retragerea vagoanelor printr-o serie de evenimente dedicate este privită de pasionați ca un exemplu de bună practică.

„Decizia TPBI și STB de a retrage tramvaiele Tatra bucureștene printr-o serie de evenimente cu demnitate este lăudabilă și trebuie să devină o obișnuință. Zeci de serii de vehicule din trecut au dispărut pur și simplu de pe străzile orașului, fără ca activitatea lor să fie comemorată sau fără ca măcar un exemplar să rămână mărturie generațiilor viitoare. Astfel de evenimente festive de retragere sunt regula în alte țări, publicul fiind invitat să se bucure de ultimele călătorii comerciale ale vehiculelor retrase din circulație. Succesul de public de care evenimentul s-a bucurat încă din prima zi reconfirmă apetitul publicului pentru explorarea istoriei transportului public și demonstrează necesitatea edificării unui Muzeu al Transportului Public, în care vehiculele istorice să fie expuse și scoase regulat la curse turistice aducătoare de venituri, asemenea altor capitale europene (Praga, Viena, Londra, Amsterdam etc.). În Praga, zeci de tramvaie Tatra T3 sunt încă în circulație”, au precizat pentru „Adevărul” reprezentanții Asociației Metrou Ușor.

Public numeros, la Festivalul Tatra. FOTO: Adevărul

În privința sorții celor șapte unități funcționale rămase astăzi, asociația speră la o soluție de conservare pe termen lung. O parte ar putea deveni exponate, prin rotație, în viitorul Muzeu al Transporturilor prevăzut pentru Depoul Victoria în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, iar altele ar urma să circule pe trasee turistice.

„Sperăm ca toate aceste șapte unități funcționale de astăzi să fie păstrate. O parte pot deveni exponate, prin rotație, în viitorul Muzeu al Transporturilor prevăzut în Depoul Victoria, în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă, care include și o componentă cultural-educativă, iar o parte vor putea circula pe trasee turistice. Ceea ce contează astăzi este să permitem generațiilor viitoare să poată face o astfel de alegere”, au subliniat reprezentanții asociației. 

Interiorul tramvaiului Tatra T4R. FOTO: Adevărul

De ce au rezistat Tatrele 53 ani

Mihai Păcurețu, pasionat de tramvaie, a explicat pentru Adevărul secretul din spatele longevității Tatrelor. Vehiculul nu a fost pretențios și s-a pretat unor mici adaptări realizate pe plan local, iar ultimele exemplare rămase în circulație au beneficiat de piese donate de vagoanele scoase mai devreme din uz.

„Numărul mare de vagoane produse a făcut ca piesele pentru ele să fie produse ani la rând, astfel că pe lângă faptul că erau robuste și fiabile, piesele necesare nu erau o problemă. De asemenea, nu au fost pretențioase și s-au pretat unor mici adaptări realizate pe plan local. Totodată, ultimele rămase au beneficiat de piese provenite de la suratele mai puțin norocoase care au donat o parte din piese ca noi să ne putem bucura de tramvaiele Tatra și la 53 de ani de la intrarea în exploatare”, a explicat Mihai Păcurețu.

Tramvaiul Tatra a fost singurul model de serie importat în perioada comunistă și, mult timp după 1989, singurul tramvai produs în afara României care a circulat prin oraș. 

„În primul rând, a fost singurul model de serie importat în perioada comunistă și a rămas mult timp după, singurul tramvai produs în afara României ce a circulat în oraș. Un alt aspect este că acesta nu are manșă sau controller, deci nicio manetă care să îl acționeze, ci pedale, practic se conduce ca o mașină. De asemenea, a fost singurul tramvai din București gândit să circule cuplat. Drept dovadă, a fost forma predominantă sub care l-am găsit pe stradă. Au existat câteva cupluri de tramvaie V3A la finalul perioadei comuniste, dar acestea erau adaptări doar”, a susținut pasionatul de tramvaie.

Cabina de conducere a unui tramvai Tatra. FOTO: Adevărul

Întrebat dacă nu ar fi fost preferabilă modernizarea tramvaielor Tatra, după modelul rutelor pragheze încă active, Mihai Păcurețu a explicat că un astfel de proiect a mai fost încercat. La finalul anilor '90 și începutul anilor 2000, RATB a modernizat 11 vagoane, păstrând în mare parte doar boghiurile din construcția originală. Programul a fost oprit din cauza lipsei podelei coborâte, considerată un minus important.

„La finalul anilor ‘90, începutul anilor 2000, RATB a început un program de modernizare, din care au rezultat un număr de 11 vagoane. Din vagonul original au rămas în mare parte boghiurile - roțile. Din această serie o parte circulă și în prezent. Proiectul a avut câteva minusuri, principalul fiind lipsa podelei coborâte, fapt ce a și determinat oprirea programului. Nu ar fi fost o investiție bună pentru că versiunea modernizată a Tatrelor de la Praga (ce au secțiune LF) sunt reconstrucții totale. Nici măcar șasiul nu a fost păstrat, pentru că vehiculele au fost lungite pentru a acomoda secțiunea LF. Economic este fezabilă doar restaurarea acestora pentru rute istorice și expunerea într-un viitor muzeu al transportului public. Majoritatea tramvaielor Tatra ajunse la vârsta lor, nemodernizate, au rămas de cele mai multe ori exponate istorice. Cu alte cuvinte, nu, nu ar fi fost fezabilă modernizarea lor, Bucureștiul are nevoie de tramvaie de capacitate mare, iar tramvaiele Tatra modernizate nu ar fi satisfăcut această cerere”, a explicat Mihai Păcurețu pentru Adevărul.

Familii cu copii, la ultimele curse Tatra. FOTO: Adevărul