WikiLeaks despre România / Balet politic pe Autostrada Bechtel

adevarul

Publicat: 30.03.2011 08:19

Ultima actualizare: 10.08.2022 05:54

Premierul Tăriceanu a susţinut contractul Bechtel când cerea Ambasadei SUA să-i aranjeze o vizită la Washington, dar l-a atacat ca să-şi arate loialitatea faţă de UE. Ambasada SUA la Bucureşti a făcut în mod constant presiuni asupra Guvernului pentru a asigura finanţarea Autostrăzii Transilvania.

Problema contractului pentru construirea Autostrăzii Bechtel apare constant la întrevederile dintre oficialii americani şi cei români, reiese din telegramele WikiLeaks. Compania americană Bechtel a primit fără licitaţie acest contract în valoare de aproximativ 2,8 miliarde de dolari, în 2003, pe când Guvernul era condus de PSD-istul Adrian Năstase. Afacerea a intrat în arsenalul folosit de Opoziţie, în campaniile electorale din 2004, pentru a ataca PSD.

Citiţi şi:

Pârâcioşii WikiLeaks: cine sunt personajele care au pârât la Ambasada SUA

Wikileaks despre România: Băsescu le-a promis americanilor că soldatul responsabil de moartea lui Teo Peter nu va fi închis în România

Wikileaks despre România / Mark Gitenstein, ambasadorul SUA, despre împrumutul FMI: Guvernul penibil al României se va milogi din nou!

Bechtel apare şi în prima cablogramă transmisă Casei Albe după victoria-surpriză a lui Băsescu din decembrie 2004. La 15 decembrie se spune despre acesta că este un „interlocutor sincer şi de încredere al ambasadei", dar că „poziţia general proamericană a lui Băsescu nu l-a împiedicat să critice acordarea contractului Bechtel fără licitaţie". În nota imediat următoare se explică faptul că Băsescu a criticat şi alte contracte date de PSD în condiţii de netransparenţă, chiar dacă a fost vorba de companii din UE.

„Arătaţi-ne banii!"

Subiectul devine unul incandescent pe la jumătatea anului 2005. În telegrama datată 3 iunie şi intitulată „Bechtel se pregăteşte să oprească lucrările în absenţa plăţilor", cei de la ambasadă fac o analiză a situaţiei în care se află relaţia dintre companie şi Guvernul României. În pofida insistenţelor şi a presiunilor, reprezentanţii de rang înalt ai companiei nu reuşiseră să obţină plata lucrărilor efectuate la autostrada Braşov - Borş şi nici un desfăşurător exact cu termenele când se vor efectua acestea.

Datoriile se ridicau în acel moment la 80 de milioane de euro, iar noua putere făcuse plăţi de doar 16 milioane de euro. Aşa încât, se spune în telegramă, „cu perspectiva unei plăţi de doar 10 milioane de euro din partea Ministerului transporturilor (suficient pentru plata unor contractori locali), şi după întâlnirea nesatisfăcătoare dintre reprezentanţii Bechtel şi ministrul Transporturilor Gheorghe Dobre, obţinută doar prin intervenţia directă a ambasadei pe lângă consilierul economic al primul-ministrului, Bechtel a oprit lucrările la autostradă şi a trimis acasă contractorii şi lucrătorii". În opinia ambasadei, „închiderea lucrărilor ar trebui să le scoată din cap guvernanţilor români ideea că pot lua la nesfârşit prânzul gratis fără să plătească".

„Oficialii români se ascund în spatele FMI"

În analiză se vorbeşte de existenţa a trei surse posibile de finanţare a lucrărilor la autostradă. Prima este bugetul de stat: „Se presupune că există 213 milioane de euro alocate pentru 2005 în bugetul Ministerului Transporturilor pentru proiectul Bechtel. Din cauza repetatelor amânări ale rectificării bugetare, ministrul se plânge că nu poate elibera banii pentru lucrările efectuate. Pe de altă parte, oficialii arată că sunt necesare cheltuieli de urgenţă ca urmare a inundaţiilor de proporţii produse în primăvară şi susţin că rectificarea aşteptată ar putea produce o diminuare a bugetului alocat autostrăzii".

A doua sursă posibilă era un împrumut de la instituţia financiară americană Exim Bank: „Activarea unui pachet de 144 de milioane de dolari a fost amânată deoarece Guvernul României a fost nemulţumit de unele formulări din scrisoarea de agrement. Mai mult, acest împrumut poate fi atras doar pentru achiziţionarea de bunuri şi servicii americane, un punct pe care mulţi din Guvernul României par că nu-l înţeleg încă".

A treia soluţie ar fi fost accesarea de credite externe din alte surse. Guvernul a fost reticent în asumarea unei astfel de datorii, pentru că asta ar duce la depăşirea limitelor datoriei de stat stabilite cu FMI, se spune în telegramă. Ambasada sugerează Guvernului SUA „să-i convingă pe români de pagubele pe care le poate aduce imaginii României oprirea, chiar şi pentru o scurtă perioadă, a lucrărilor la Autostrada Transilvania, fiindcă nu are bani să plătească".

„Reputaţia României depinde de Bechtel"

Discuţia despre intransigenţa FMI în chestiunea deficitului a mai fost abordată în relaţiile dintre americani şi români. La 5 aprilie 2005, premierul Călin Popescu Tăriceanu s-a întâlnit cu secretarul de stat adjunct Robert Zoellick. Chiar de la începutul discuţiilor, Tăriceanu a solicitat o intervenţie pe lângă FMI. El a recunoscut că a moştenit o situaţie economică bună şi a spus că se aşteaptă la o creştere economică de 5,5 - 5%, în 2005. Însă, a precizat Tăriceanu, „deficitul curent a crescut şi Guvernul trebuie să fie atent, ca să prevină supraîncălzirea economiei". El s-a plâns că FMI continuă să insiste pe importanţa reducerii deficitului, fără să ţină cont de nevoia investiţiilor în infrastructură. „Tăriceanu a întrebat dacă nu cumva SUA ar putea convinge FMI să fie mai flexibil". Zoellick a promis că va studia problema.

La întrevederea din aprilie 2005, Zoellick l-a avertizat pe Tăriceanu:"Felul în care România va trata contractul va avea impact asupra reputaţiei sale în rândul potenţialilor investitori şi parteneri de afaceri americani", a explicat Zoellick.

„Contract negociat de mâini murdare"

Premierul a descris afacerea Bechtel ca pe „un contract bun negociat de mâinile murdare ale fostului Guvern". „Fiindcă a fost încredinţat fără licitaţie, el nu este eligibil pentru finanţare de la BEI. Mai mult, fostul Guvern a ignorat planurile UE de a construi o autostradă care să traverseze România pe la sud de traseul Bechtel, Coridorul 4", a explicat Călin Popescu Tăriceanu. Tăriceanu a mai spus că Banca Mondială a făcut un studiu pe Autostrada Bechtel şi, pe costurile de bază, proiectul face sens. „Cu toate acestea, el se teme că România nu va putea obţine finanţare pentru ambele rute, şi pentru Bechtel, şi pentru traseul european. România, ca viitor stat european, trebuie să ţină cont de priorităţile UE.

La 22 iunie 2006, Tăriceanu şi ambasadorul Nicholas Taubman s-au întâlnit pentru a discuta stadiul relaţiilor economice bilaterale şi viitorul adopţiilor internaţionale. Tăriceanu tocmai îi trimisese ambasadorului, cu o zi înainte, o scrisoare în care solicita ajutorul SUA pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie şi pentru programul de securitate energetică. Ambasadorul constată o îmbucurătoare schimbare de opinie pe subiectul Bechtel, Tăriceanu venind cu propunerea de a vizita împreună lucrările la autostradă.

Întâlnirea vine după ce PNL anunţase că vrea retragerea trupelor româneşti dislocate în Irak, fapt ce a fost considerat de americani mai degrabă neserios, decât grav, după cum rezultă din alte telegrame. Ambasadorul Taubman concluzionează în finalul întâlnirii: „Tăriceanu încearcă să pună pe baze mai solide relaţia economică dintre noi şi, prin asta, să-şi crească profilul de partener valoros al SUA. Oferta sa de a vizita împreună cu ambasadorul lucrările de la autostradă este o bine-venită schimbare a modului său de a aborda proiectul.

El poate fi influenţat în parte de dorinţa de a-şi îmbunătăţi imaginea politică, acum când se confruntă cu o intensificare a criticilor aduse de preşedintele Băsescu şi de Opoziţie. Ştim de la stafful lui Tăriceanu că premierul este interesat să viziteze SUA, dar ambasadorul României la Washington şi noi i-am explicat că menţinerea actualei politici referitoare la adopţiile internaţionale reprezintă un impediment major".

Tăriceanu ameninţă că anulează contractul

O nouă răsturnare de abordare apare la întâlnirea din 8 februarie dintre premeir şi ambasadorul Taubman: „Absolut surprinzător, premierul a calificat evoluţia lucrărilor la autostradă ca pe o imensă problemă şi a ameninţat că va anula contractul şi va scoate proiectul la licitaţie dacă nu se face nimic pentru a îmbunătăţi situaţia". „Nu se vede că Bechtel ar avea capacitatea de a-şi face treaba", a insistat premierul, potrivit telegramei.

Tăriceanu a cerut să discute direct cu preşedintele Bechtel, pentru a stabili obiective mai realiste şi pentru a evita anularea contractului şi scoaterea la lictaţie a proiectului. Premierul a explicat că are un interes politic în a vedea lucrarea finalizată în termenii specificaţi şi că România are bani să plătească, dar pur şi simplu nu există niciun progres la autostradă. Tăriceanu a explicat că este supus unor mari presiuni din partea mediei pe acest subiect şi a avertizat că imaginea Bechtel va fi afectată de întârzierea lucrărilor.

La câteva zile după asta, ambasada constata că „premierul a ieşit public pentru a-şi arăta nemulţumirea legată de contractul cu Bechtel, citând conversaţia sa cu ambasadorul, pe care ambasada a considerat-o de natură confidenţială".

O problemă veche de opt ani

Scandalul Bechtel a izbucnit imediat după semnarea contractului, în 2003, în timpul guvernării Năstase. Încredinţarea directă a fost văzută ca o tentativă de a cumpăra bunăvoinţa americanilor pentru integrarea în NATO.

"Nu se vede că Bechtel ar avea capacitatea de a-şi face treaba."
Călin Popescu Tăriceanu
fost prim-ministru

2,8 miliarde de dolari a fost valoarea contractului cu Bechtel în momentul semnării, în 2003.

Şomajul tehnic, o problemă

În aceeaşi telegramă sunt amintite şi nemulţumirile companiei americane că trebuie să-i plătească pe angajaţi, deşi i-a trimis acasă. Este vorba de şomajul tehnic. „Bechtel se plânge de reglementările legale şi că va continua să le plătească muncitorilor două treimi din salariu în perioada pe care s-a oprit forţat lucrul". Acest tip de probleme s-ar putea să nu mai apară în viitor, în condiţiile noului Cod al Muncii. De altminteri, prevederile noului Cod sunt în bună măsură rezultatul insistenţelor companiilor internaţionale care operează în România, Bechtel fiind una dintre ele.

Berceanu s-a dus nepregătit la discuţia cu ambasadorul

Berceanu nu prea ştia ce-i cu Bechtelul când a preluat ministerul Foto: Adevărul

După întrevederea cu premierul, ambasadorul a moderat o întâlnire între ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, şi reprezentanţi ai Bechtel, pentru ca aceştia să-şi expună nemulţumirile şi să încerce să găsească o soluţie. „Aceeaşi operă, interpreţi diferiţi", se intitulează telegrama trimisă ulterior la Washington. Principala concluzie a întrunirii: „Cea mai recentă întâlnire a ambasadorului cu ministrul Transporturilor a scos la iveală că unele dintre acuzele aduse Bechtel de partea română există doar în mintea ministrului şi a premierului".

Berceanu şi-a cerut scuze

De data aceasta apare o nouă îngrijorare pentru partea americană: „Ambasada riscă la rândul ei să devină un sac de box, folosind astfel scopurilor politice ale premierului de a-şi arăta «mâna forte» pe un contract cu o companie americană sau de a intra în graţiile Uniunii Europene, care s-a opus întotdeauna contractului Bechtel".

Telegrama notează: „A devenit evident că Berceanu nu era bine informat despre contract, conţinutul acestuia şi obligaţii. Conversaţia dintre reprezentanţii Guvernului şi Berceanu (în română), pentru a clarifica anumite puncte şi pentru a-şi furniza între ei informaţii de bază despre contract, a durat la fel de mult ca discuţia dintre partea română şi cea americană. Ministrul a fost vizibil nervos cu stafful său şi a părut confuz". Mai mult, „la finalul întâlnirii, ministrul Berceanu, care părea ruşinat, şi-a cerut scuze pentru confuzia sa şi a staffului său referitor la contract".

Printre altele, cei de la Bechtel le-au amintit românilor că au luat de la companie responsabilitatea proiectării autostrăzii, prin ultima revizuire, şi fără planuri, Bechtel nu poate lucra. Mai mult, compania are capacitatea de a efectua lucrările, dar pentru asta, Guvernul trebuie să-i pună la dispoziţie materialele, terenul şi banii.

În telegramă, Ambasada îşi recunoaşte neputinţa de a explica logic acest comportament oscilant al guvernanţilor români. Aşa încât, se limitează la a enumeraă scenariile posibile. Prima explicaţie: „Întâlnirea cu prim-ministru, cea cu ministrul Berceanu şi discuţia telefonică dintre ambasador şi premier, plus zvonurile care circulă despre furia premierului referitor la contract pot fi explicate simplu ca exemple despre cât de dezorganizaţi şi de prost informaţi sunt cei care iau decizii la nivelul Guvernului".

„Dacă într-adevăr aceasta este problema, ambasadorul este în stare să ajute Bechtel să rezolve neînţelegerile şi să diminueze efectele", se spune în telegramă. O altă variantă: „S-ar mai putea ca premierul să folosească acest subiect pentru a-şi pedepsi partenerul de coaliţie (PDL), care susţine autostrada, care trece printr-un fief PDL, Cluj, unde este primar Emil Boc, actualul preşedinte al partidului".

A treia explicaţie este şi cea mai deranjantă pentru SUA: „Din păcate, s-ar putea să fie vorba şi de alte forţe care lucrează pentru ca Bechtel şi proiectul autostrăzii să se poticnească... Facţiunea pro-UE din interiorul Guvernului ar putea dori să-şi demonstreze loialitatea pe seama acestui contract şi poate chiar să plănuiască reluarea licitaţiei la autostradă pentru a le permite companiilor europene să participe". Oricum, nu se întrevede un viitor roz: „Se apropie un nou termen de plată (la începutul lunii martie), iar dacă banii nu vin, maşinile se vor opri. Asta va furniza Guvernului o nouă scuză pentru a trage în Bechtel sau, chiar mai rău, pentru a anula contractul", explică ambasada. „Ambasada nu poate exclude aceste scenarii sumbre, date fiind luptele şi conspiraţiile din politica românească", se explică în telegramă.

„Sanctitatea" contractelor

În final, se prezintă viitoarea abordare: „Ambasada va continua să monitorizeze îndeaproape situaţia şi va oferi Bechtel tot ajutorul necesar pentru a se asigura că acest contract va fi îndeplinit cu succes. Ambasada este înclinată să refuze orice întâlnire cu oficiali ai Guvernului României dacă nu participă şi reprezentanţi ai Bechtel, pentru a întări astfel mesajul adresat Guvernului că trebuie să negocieze direct cu partenereul său de afaceri. Ambasada va reitera, în public dacă este necesar, că nu este parte în acest contract, însă Guvernul SUA susţine cu fermitate sanctitatea contractelor legale ca temelie a pieţei libere".

Top articole

Partenerii noștri

Click!

OK! Magazine

Click! Pentru femei

Click! Sănătate