Weber: Legislaţia românească are prevederi unitare doar în ceea ce priveşte imobilizarea în spital a pacienţilor cu boli psihice

Foto Shutterstock

Avocatul Poporului, Renate Weber, afirmă că legislaţia românească are prevederi unitare doar în ceea ce priveşte contenţionarea în spital a pacienţilor cu boli psihice, ea arătând că este nevoie de reglementare la nivel naţional care să specifice cum se face contenţionarea, cine o dispune şi ce dispozitive trebuie folosite.

„Ce este  contenţionarea? Este pur şi simplu imobilizarea unei persoane, de cele mai multe ori prin legarea mâinilor şi, câteodată, şi a picioarelor. În legislaţia noastră, trebuie să înţelegem, lucrul acesta este bine precizat, bine legiferat numai pentru bolnavii psihic. Pentru oamenii care sunt în spital pentru alte afecţiuni, unii se află la terapie intensivă, nu avem o reglementare la nivel naţional, unitar. Este foarte important şi Avocatul Poporului a sesizat asta din 2015, în 2015 era un caz care s-a petrecut la Constanţa, cineva decedase într-o unitate de terapie intensivă şi s-a făcut o recomandare pentru o astfel de reglementare. Nu s-a întâmplat nimic. În 2019 iarăşi a fost o anchetă pe care a făcut-o instituţia. Acum, am luat din nou toată legislaţia şi am văzut că nu există ceva unitar. Eu nu spun că spitalele nu au ele nişte proceduri. Probabil că au. Însă lumea trebuie să înţeleagă următorul lucru: că această contenţionare nu e vorba doar de libertatea ta de mişcare, sigur este şi aceea, dar poate să fie vorba şi de atingerea dreptului de demnitate, poate să fie vorba de rele tratamente, nu ştim. De aceea trebuie o reglementare unitară: cine poate să dispună contenţionarea, pentru ce perioadă de timp, din când în când verifici, dispozitivele cu care se face această imobilizare trebuie să fie cele care sunt acceptate şi care nu pot să rănească. Deci sunt foarte multe aspecte care trebuie neapărat să aibă o reglementare unitară”, a declarat Renate Weber duminică seară, la Antena 3.

Aceasta a declarat că are convingerea că sunt cazuri în care „este nevoie” de imobilizarea unor bolnavi, însă a subliniat nevoia unei reglementări naţionale în această privinţă. 

Întrebată dacă Avocatul Poporului a decis să  verifice cazurile de contenţionare semnalate în spitalele de la Sibiu, Târgu Mureş sau Arad, Renate Weber a răspuns că, din cauza pandemiei, angajaţii instituţiei Avocatului Poporului nu pot merge în spitale penrru a verifica aceste situaţii.

Avocatul Poporului a solicitat joi ministrului Sănătăţii un punct de vedere referitor la necesitatea reglementării la nivel naţional a contenţionării pacienţilor care sunt internaţi în alte secţii decât cele de psihiatrie. Instituţia cere ca Ministerul să precizeze criteriile în baza cărora se poate dispune contenţionarea, durata maximă a acesteia, dispozitivele care pot fi utilizate, intervalul de timp la care trebuie să se verifice starea pacientului contenţionat şi conduita obligatorie a personalului medical.

Medicul Mihai Sava, şeful Secţiei de ATI a Spitalului Judeţean Sibiu, a explicat pentru News.ro când şi în ce condiţii medicii recurg la legarea de pat sau contenţia mecanică a pacienţilor cu COVID 19 în secţia de ATI a unităţii medicale. Specialistul a explicat că procedura este veche în lumea medicală şi este folosită pentru ca pacienţii agitaţi să nu-şi facă rău singuri. Medicul a mai spus şi că va colabora cu autorităţile în ancheta legată de posibile nereguli în secţia de ATI, declanşată după relatările apărute în presă referitoare la modul în care sunt trataţi pacienţii cu COVID, însă ar vrea ca şi persoana care a făcut afirmaţiile afensatoare în presă să fie investigată.

"Pacienţii din terapie intensivă, foarte mulţi dintre ei, chiar dacă nu au patologie psihiatrică, sunt foarte agitaţi şi din cauza asta trebuie sedaţi. La mulţi dintre ei, până îşi face efectul medicaţia sedativă, trebuie legaţi de paturi pentru că se autolezează. Îşi smulg cateterele, îşi smulg toate sondele pe care le avem noi acolo, inclusiv pot să cadă din pat, să se lovească şi să avem probleme cerebrale, din cauza aceasta sunt legaţi de pat, până îşi face efectul medicaţia sedativă. Există şi pacienţi la care nu putem să mai creştem doza de medicaţie sedativă din cauza faptului că ar avea efecte adverse, în principal depresie respiratorie, este foarte importantă, aceşti pacienţi cu COVID sunt foarte sensibili la depresia respiratorie. De multe ori folosim combinat şi contenţia mecanică, adică legarea de pat, care există ca procedură în toate spitalele din lume, în toate secţiile de terapie intensivă, sunt cărţi şi capitole din cărţi dedicate contenţiei, fie că este mecanică, fie că este chimică, medicamentoasă, cum se spune. Se poate face contenţia mecanică şi la pacienţii care sunt comatoşi de exemplu, dar care mai au mişcări involuntare, şi astfel îşi pot face singuri rău. În toate spitalele din lumea aceasta sunt contenţionaţi mecanic, nu toţi, dar există această procedură", a precizat medicul pentru News.ro.

Dr. Mihai Sava a descris curelele cu care sunt legaţi pacienţii ca fiind ate, dintr-un material moale, leziunile nu sunt neapărat din cauza curelelor

"Există nişte curele care, chiar dacă nu sunt de piele, sunt dintr-un material rezistent dar în acelaşi timp moale, şi care sunt destul de late astfel încât să nu producă leziuni la nivelul tegumentului, deci nu sunt folosite sfori sau tifon, sunt practic nişte dispozitive, nişte curele care există pe piaţa materialelor medicale din România şi din lume, deci sunt pentru uz medical,  nu sunt pentru altceva comercializate. Leziunie tegumentare la pacienţii din terapie intensivă care sunt cu probleme metabolice, cu tulburări de nutriţie, cu hipoalbuminemie, deci, repet leziunile tegumentare la pacienţii din terapie intensivă nu sunt o raritate, şi acestea pot să apară din mai multe motive, în mai multe situaţii, şi nu trebuie să fie legate neapărat de contenţia mecanică", a subliniat medicul Mihai Sava, referindu-se la imaginile apărute în presă, în care pacienţii internaţi la ATI la Spitalul Judeţean Sibiu au răni la mâini.