Voluntarii ridică diguri, gălăţenii stau în cârciumi
0Sute de voluntari au venit să ajute la înălţarea digului care să salveze oraşul. Mulţi dintre cei expuşi viiturii sunt nepăsători: „Nu ne-a chemat nimeni să punem mâna. Suntem 24 de familii, care vor fi inundate când vine Dunărea“, a spus Costică Rusu, localnic.
FOTO-VIDEO-Vezi aici magnitudinea dezastrului de la Galaţi!
Peste 1.400 de jandarmi, pompieri, poliţişti şi voluntari s-au mobilizat să ridice digul lung de 4,5 kilometri, care ar trebui să salveze 7.000 de localnici din cartierul Valea Oraşului de la dezastru. Oamenii nu ţin cont de oboseală, ci trag ca viitura să nu-i prindă nepregătiţi. Mulţi dintre voluntari sunt tineri, abia ieşiţi de pe băncile liceului.
Digul de apărare a Galaţiului este aproape finalizat
1400 de militari, pompieri şi jandarmi lucrează la supraînălţarea unui dig de 4,5 km la Galaţi
Poveste incredibilă/ O tânără voluntară de 18 ani a dat bac-ul între două operaţiuni de salvare
Iulia Balaban (18 ani) a ajuns joi la Şendreni, iar după o zi de muncă s-a întors pentru câteva ore la Brăila, oraşul natal, ca să susţină ultima probă de Bacalaureat. „Am sosit aici încă de joi, însă în noaptea de joi spre vineri a trebuit să plec acasă, pentru că aveam proba la geografie. Imediat după ce am terminat exemenul, m-am întors aici, pentru că este nevoie de mine", a spus fata, absolventă a Colegiului Naţional „Gheorghe Munteanu Murgoci" din Brăila.
Marian Voicu priveşte nepăsător cum muncesc voluntarii
Tânăra, voluntar în cadrul unei organizaţii nonguvernamentale, este uimită de atitudinea celor pentru care a venit să muncească benevol. „Toată lumea se uită la noi cu ochi strâmbi. Poate pentru că suntem dotaţi adecvat, poate pentru că suntem tineri sau poate pentru că facem aceste gesturi pro bono. Nu aş putea spune. Oricum, lumea trebuie să se obişnuiască şi cu ideea de voluntariat, la 20 de ani după Revoluţie", a mai explicat Iulia, care a primit ieri şi nota finală la Bac: 9,15.
Flori are 20 de ani şi este studentă a Universităţii Transilvania din Braşov. Munceşte fără să-şi tragă vreo clipă sufletul la digul de apărare, deşi este supărată că localnicii nu doar că nu-i ajută pe voluntari, ci îi şi iau în râs. „Unii ne şi întreabă de unde suntem şi dacă nu am dori o noapte de cazare. Nu mi se pare normal ca aceste lucruri să se întâmple, mai ales că noi am venit aici pentru a da o mână de ajutor, nu ca să vedem Dunărea", a spus tânăra.
„Pe baza lor ne ia dracu'"
Localnicii priveau ieri cu detaşare de la cârciumile de pe faleză cum sute de militari şi voluntari umpleau sacii de nisip. Responsabilii Jandarmeriei ridică din umeri şi-şi văd de misiune. Nu pot face nimic pentru a-i convinge pe cei ale căror case vor fi afectate să pună mâna pe o lopată sau pe un sac. „Eu nu pot să le ordon să muncească decât oamenilor mei", a declarat colonel Mircea Olaru, şeful Jandarmeriei Galaţi.
Unii locuitori din zona cartierului în pericol spun că ar fi mers să dea o mână de ajutor la dig, însă nu au fost chemaţi. „Nu ne-a zis nimeni să venim să punem mâna. În plus, aici, în zona asta suntem 24 de familii care vor fi inundate când vine Dunărea", a spus Costică Rusu, un bărbat care ia ajutor social de la primărie, dar care-şi bea tacticos berea la colţ de stradă.
Alţii, mai hotărâţi, spun că vor face tot ce pot ca nenorocirea să nu se abată doar asupra lor. „Dacă vine apa, eu pun mâna să distrug digul! Pe mine oricum mă va inunda Dunărea, că am casa pe partea cealaltă. Au mai venit pompierii, ne-au mai scos apa din curte, dar nu cred că o să scăpăm. Măcar să simtă cu toţii prin ce trecem noi", a spus Marian Voicu.
Autorităţile recunosc că nu i-au chemat la muncă pe cei care primesc ajutor social. „Sunt 700 de oameni, dar nu ne putem baza pe ei. Sunt neputincioşi. Bolnavi, prost hrăniţi, leneşi. Dacă stăm după ei, ne ia şi dracu', şi apa", spune Nicuşor Ciumacenco, viceprimarul Galaţiului.
Costică Rusu (mijloc) bea o bere în poarta casei
Cote istorice
Potrivit deciziei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, întrunit duminică la Galaţi, prioritatea o reprezintă apărarea oraşului. Astfel, s-a dispus construirea unui dig înalt de 1,5 metri, pe o lungime de 4,5 kilometri, cu sprijinul a 1.400 de cadre militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Apărării Naţionale. Ridicarea acestuia a început încă de ieri, timpul estimat pentru finalizare fiind de 36 de ore. 45 de specialişti de la „Apele Române" coordonează aceste lucrări şi monitorizează punctele critice.
Luni, Dunărea a înregistrat la Galaţi o cotă de 676 de centimetri, cu 76 de centimetri peste cota de inundaţie şi un debit de 16.055 de metri cubi pe secundă, dublu faţă de normalul perioadei. De asemenea, situaţia de pe fluviu pe sectorul Feteşti a devenit critică ieri, fiind depăşite cotele istorice înregistrate în 2006 cu 22 de centimetri. Peste 120 de familii din Feteşti aşteaptau ieri-seară să fie evacuate. „Suntem aproape gata cu lucrările de consolidare a digului, dar nu putem răsufla uşuraţi, pentru că digul poate ceda în orice moment", a declarat Gheorghe Catrinoiu, primarul oraşului. Potrivit prognozelor, pe sectorul Feteşti-Brăila-Galaţi, Dunărea va depăşi, în perioada 8-9 iulie, debitul de 16.000 metri cubi pe secundă.
Autostrada, la adăpost
La Călăraşi, cea mai afectată zonă de creşterile debitului Dunării este incinta Unirea - Jegălia - Gâldău. Autostrada Soarelui va fi inundată doar dacă se face o breşă controlată în digul Cernavodă-Feteşti. Atunci ar fi fost inundată şi calea ferată Bucureşti-Constanţa. În prezent, digul cu o lungime de 80 de kilometri nu dă semne că ar ceda.
La Tulcea, în suburbia Tudor Vladimirescu sunt inundate 60 de gospodării şi 90 de hectare de teren arabil. Zona Cotul Pisicii ar putea deveni soluţia pentru o inundare controlată, în cazul în care soluţiile inundării din Ialomiţa şi Călăraşi plus Insula Mare a Brăilei nu ar da rezultatele dorite. Localnicii s-au opus însă, protestând ieri în faţa Prefecturii.
Mai plouă până sâmbătă
Azi şi mâine după-amiază vor fi emise atenţionări de ploaie pentru zonele de munte ale Carpaţilor Orientali cu dealurile aferente şi din Transilvania şi Moldova. Petre Stanciu, directorul Institutului Naţional de Hidrologie, a declarat că nivelurile şi debitele pe râurile Prut şi Siret sunt în creştere. „Pentru perioada următoare, păstrăm cod roşu în continuare pe râul Prut şi pe sectorul Siretului Şendreni-Galaţi“, a spus Petre Stanciu. El a precizat însă că punctul cel mai sensibil este Dunărea: „Avem depăşite cotele de inundaţie pe tot sectorul de la Gruia până la Hârşova, iar pe sectorul Brăila-Isaccea sunt depăşite cotele de pericol“. Francisca M. Catană
Se încarcă comentariile...
