UPDATE CCR îl fierbe pe Liviu Dragnea: a amânat pentru 19 aprilie o decizie cu privire la completele specializate. Decizia nu-l ajută pe liderul PSD

Liviu Dragnea

Curtea Constituţională a amânat pentru 19 aprilie una dintre cele mai aşteptate decizii ale anului care l-ar putea scăpa pe liderul PSD de o condamnare în dosarul angajărilor fictive. Decizia cu privire la completele specializate era aşteaptă de Liviu Dragnea înainte de ultimul termen în procesul angajărilor fictive de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman, programat pentru ziua de luni, 15 aprilie.

UPDATE: Curtea Constituţională a amânat din nou joi, pentru a doua oară, dezbaterea pe completele de trei judecători de la Curtea Supremă pentru data de 19 aprilie. 

Judecătorii CCR au solicitat informaţii suplimentare de la CSM şi urmează să anunţe decizia la finalul săptămânii viitoare. 

Potrivit G4media, aproape toţi judecătorii au solicitat un nou termen pentru a putea aprofunda raportul transmis de Petre Lăzăroiu, judecătorul raportor, dar şi informaţiile primite de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un document de aproximativ 130 de pagini.

Liviu Dragnea ar fi avut nevoie astăzi de o decizie favorabilă de la CCR, pentru a scăpa de condamnarea în primă instanţă în dosarul angajărilor fictive. În acest dosar, Liviu Dragnea şi-ar putea afla sentinţa luni, 15 aprilie, când este programat ultimul termen de judecată. 

Dezbaterile de miercuri

După ce judecătorul Petre Lăzăroiu a invocat probleme de sănătate, Curtea Constituţională (CCR) a amânat ieri pentru 24 de ore o decizie cu privire la sesizarea făcută de Florin Iordache pe tema completelor de 3 judecători care l-ar putea scăpa pe Dragnea de condamnarea în dosarul angajărilor fictive. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a sesizat CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă, pe motiv că instanţa supremă nu a format complete specializate pentru a judeca dosarele de corupţie, aşa cum cere Legea 78/2000.

Prin această sesizare, Florin Iordache a preluat efectiv strategia apărării formulată în instanţă de avocaţii lui Liviu Dragnea care cer anularea sentinţei de condamnare dată pe fond, pe motiv că sentinţa nu a fost dată de un complet specializat, aşa cum prevede articolul 29 din Legea 78/2000. Miercuri, Iordache a negat orice legătură sau coincidenţă între sesizarea făcută de el şi procesul penal al liderului PSD.

Dosarul angajărilor fictive, unde Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare în primă instanţă, se apropie de final, luni, 15 aprilie fiind programat ultimul termen. La termenul anterior, atunci când liderul PSD trebuia să fie audiat, acesta a lipsit după ce a invocat motive de sănătate. O decizie favorabilă a CCR ar anula sentinţa de condamnare pronunţată pe fond şi reluarea judecăţii de la început. În acest context cel mai probabil va interveni termenul de prescripţie a infracţiunilor de care este acuzat şi liderul PSD ar scăpa astfel de acest dosar.

Florin Iordache a susţinut miercuri în faţa judecătorilo CCR că, în contextul în care „ÎCCJ a refuzat să constituie secţii specializate pentru infracţiuni de corupţie, aşa cum prevede legea adoptată de Parlament”, conflictul de natură constituţională este unul evident. „În cadrul speţei penale a ÎCCJ nu au fost constituite complete specializate ceea ce generează violarea principiului separaţiei puterii şi a dreptului la un proces legal”, a susţinut acesta. El a precizat că problema este lipsa completelor specializate, conducerea ICCJ trebuind să dispună formarea acestora, fie că ar fi fost vorba de 2, 3 sau chair toate. „Au spus că toţi judecătorii de la ÎCCJ sunt specializaţi, problema este la complete", a declarat Florin Iordache.

Tarcea: Dragnea nu a respectat decizia CCR când şi-a delegat atribuţiile

Şefa Curţii Supreme a solicitat judecătorilor CCR respingerea ca inadmisibilă a acţiunii depuse de Florin Iordache, susţinând că atributul sesizării CCR cu un conflict juridic aparţine exclusiv preşedintelui Camerei Deputaţilor şi nu poate fi delegat. 

„Sesizarea a fost făcută cu încălcarea voinţei CCR, care printr-o decizie de anul trecut, a statuat că atribuţiile constituţionale ale prim-ministrului, întemeiate pe ideea de reprezentare a Guvernului, nu pot fi delegate. Prin acea decizie, dumneavoastră aţi spus că, printre atributele care nu pot fi delegate de către prim-ministru, este şi acela de sesizare a CCR cu un conflict”, a subliniat Tarcea. Magistratul a arătat că această decizie trebuie să se aplice şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, fiind logica pe care legiuitorul a avut-o în vedere. „În cadrul dezbaterilor de la revizuirea Constituţiei din 2003, iniţial atribuţia de sesizare a CCR cu un conflict juridic fusese acordată doar preşedintelui României. Ulterior, s-a mers pe ideea ca aceste atribuţii pot fi conferite şi preşedintelui Camerei Deputaţilor şi preşedintelui Senatului ca fiind singurii care pot substitui preşedintele în ipoteza în care şeful statului se află în imposibilitatea constituţională de exercitare a atribuţiilor”, a argumentat doamna judecător. 

Aceasta a dat exemplu chiar poziţia preşedintelui Camerei Deputaţilor de la acea dată, Valer Dorneanu, actualul preşedinte al CCR, care s-a pronunţat împotriva lărgirii acestei competenţe către senatori şi deputaţi. „Se elimină deputaţii şi senatorii pentru că nu sunt autorităţi publice şi nu reprezintă Parlamentul şi niciuna din Camere”, afirma atunci Dorneanu.

Cristina Tarcea a subliniat că nerespectarea acestei prevederi ar echivala cu faptul că oricine ar putea sesiza CCR cu privire la conflictele de natură constituţională. Magistratul a dat exemplu în acest sens pe preşedintele Senatului ce nu şi-a delegat acest atribut. „Am constatat că Senatul respectă decizia CCR şi a legiuitorului constituant. În vreme ce ordinul preşedintelui Camerei Deputaţilor prevede delegarea tuturor atribuţiilor, la Senat se prevede că doar conducerea curentă este delegată. A da o altă interpretare, ar însemna că oricine în locul preşedintelui CSM, de exemplu, să poată face o astfel de sesizare, că oricine în locul celorlalţi titulari ai sesizării să o poată face, ceea ce e absurd şi neconstituţional”, a subliniat Cristina Tarcea.

Şefa Curţii Supreme a precizat că, în contextul în care majoritatea dosarelor de pe rolul instanţei supreme privesc infracţiunile de corupţie, formarea completelor specializate ar echivala cu numirea directă a judecătorilor care judecă aceste dosare. „La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, toţi judecătorii sunt specializaţi în materie de corupţie, în virtutea legii. Au fost ani în care dosarele judecate de Instanţa Supremă au fost 100% dosare de corupţie şi alţi ani în care proporţia a fost de 80%. Ni se cere acum să punem cu mâna judecatorii care vor judeca dosarele de corupţie”, a susţinut magistratul.