UPDATE Augustin Lazăr a anunţat că a transmis protocoalele clasificate către CSM şi ministrul justiţiei. CSM solicită informaţii ce privesc independeţa justiţiei

După ce procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, marţi, la CSM, că se va face o analiză temeinică înainte de a decide sau nu desecretizarea protocoalelor încheiate de Ministerul Public cu SRI, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a cerut suplimentarea ordinii de zi a plenului CSM cu teme precum Arhiva SIPA, ofiţerii acoperiţi, casele conspirative şi protocoalele încheiate cu SRI.

UPDATE IV:  Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un comunicat de presă prin care solicită, din partea mai multor instituţii ale statului, informaţii ce privesc independenţa justiţiei, fiind vizate CSAT, comisiile parlamentare de control al SRI, ministerul public cât şi ministerul justiţiei.

Comunicatul CSM:

Cu referire la unele probleme de interes public major privind independenţa justiţiei, pentru clarificarea acestora şi înlăturarea oricăror suspiciuni în legătură cu integritatea sistemului judiciar, Consiliul Superior al Magistraturii în şedinţa Plenului de azi, 20 martie 2018, a decis:

1. Transmiterea unei solicitări către Ministerul Justiţiei, în sensul de a comunica informaţii Consiliului cu privire la stadiul implementării şi rezultatele obţinute de către Comisia pentru inventarierea şi predarea documentelor din arhiva fostei D.G.P.A., în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 410/2017 privind unele măsuri referitoare la arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie.

2. Transmiterea unei solicitări către Ministerul Justiţiei pentru a comunica informaţii Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la modalitatea în care a răspuns solicitării formulate de către Comisia Europeană la data de 10.10.2012, punctul 20 din anexă, respectiv modalitatea în care a colectat datele, având în vedere potenţialul afectării independenţei instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzelor respective.

3. Transmiterea unei solicitări către Comisia de anchetă a Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru a clarifica aspectele ce ţin de desfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie, în sensul comunicării către Consiliul Superior al Magistraturii a datelor referitoare la obiectul de activitate al acestei comisii şi a informaţiilor care există la nivelul acesteia referitoare la activitatea unor magistraţi.

4. Informarea opiniei publice cu privire la faptul că, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a comunicat că în urma verificărilor efectuate în temeiul art. 7 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu au reieşit date din care să rezulte că persoanele verificate ar fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

5. Adresarea unei solicitări Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în sensul de a comunica modalitatea în care se efectuează verificările prevăzute de art.7 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Transmiterea unei solicitări către Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, în sensul comunicării către Consiliul Superior al Magistraturii a datelor şi informaţiilor referitoare la magistraţi, rezultate în urma activităţii acestei comisii.

7. Transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri şi Inspecţia Judiciară, în vederea comunicării Consiliului Superior al Magistraturii, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informaţii, începând cu data de 01.01.2005.

UPDATE III: Procurorul general, Augustin Lazăr, a transmis, marţi, către CSM şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, protocoalele încheiate cu SRI, informează PÎCCJ.

”Având în vedere decizia luată astăzi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii privind verificarea anumitor aspecte legate de protocoalele clasificate încheiate între instituţiile judiciare şi Serviciul Român de Informaţii, precum şi solicitarea ministrului justiţiei de demarare a procedurii legale de desecretizare a protocoalelor încheiate între Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pe de o parte, şi Serviciul Român de Informaţii, pe de altă parte, conducerea Ministerului Public a transmis protocoalele clasificate Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului justiţiei, spre informare, potrivit prerogativelor constituţionale şi competenţelor legale, precum şi a principiului “nevoii de a cunoaşte”.

În continuare, la nivelul Ministerului Public este în derulare analiza aspectelor legale privind procedura de declasificare a protocoalelor încheiate cu Serviciul Român de Informaţii, informează Ministerul Public într-un comunicat remis publicat pe site-ul instituţiei.

UPDATE II: Cristina Tarcea a afirmat în plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), referitor la protocoalele SRI cu insituţiile din domeniul justiţiei, că dacă acestea există, trebuie să fie desecretizate.

"Există constituită în Parlament comisia aceea specială care se ocupă de activitatea SRI în care s-ar fi dat anumite date şi informaţii privind existenţa protocoalelor şi relaţiilor procurorilor, judecătorilor, magestraţilor cu case conspirative. Dacă există aceste informaţii, ele să fie desecretizate, să solicităm noi desecretizarea acestora şi să fie transmise CSM pentru a dispune în consecinţă. Dacă informaţiile difuzate în spaţiul public sunt reale, urmează să luăm măsurile care se impun: sancţionarea acestor aspecte. Dacă nu sunt reale, cred că este cazul să ne prevalăm de obligaţia noastră legală de apărare a independenţei justiţiei”, a declarat preşedinta Curţii Supreme.

Şefa ICCJ a spus că, personal, nu o interesează neapărat declasificarea acestor protocoale, ci dacă ele există, cu cine au fost încheiate şi când, legalitatea lor şi dacă au fost sau nu înnoite.

"(...) Din punctul meu de vedere, aceste aspecte, care ar trebui să fie prioritare faţă de desecretizare, ar putea fi soluţionate de Inspecţia Judiciară. Din câte ştiu eu, în cadrul Inspecţiei Judiciare există judecători, procurori care au acces la informaţii clasificate şi pot rezolva aceste probleme. Din câte ştiu eu, protocolul este un acord de voinţă şi până nu când nu ştim ce acorduri de voinţă şi de către cine au fost exprimate, cred că este prematur să aruncăm pur şi simplu ideea desecretizării în spaţiul public. Dacă toate aceste aspecte se confirmă, cred că este şi de datoria noastră să solicităm instituţiilor noastre desecretizarea”, a spus Tarcea.

De asemenea, ea a menţionat şi problema arhivei SIPA, care ar trebui lămurită, pentru că, după ce a apărut public, „a murit subit” după ce au fost luate măsuri superficiale. Tarcea a spus că ar trebuie să solicite Ministerului Justiţiei date despre modul de organizare şi de funcţionare a Comisiei care are atribuţii în ceea ce priveşte arhiva SIPA.

"SIPA este un subiect care a ţinut prima pagină a ziarelor o grămadă de timp, s-au luat nişte măsuri superficiale, dar nu ştim ce s-a mai întâmplat. Subiectul a murit subit. De aceea, eu cred că este cazul să solicităm Ministerului Justiţiei date privind hotărârea Guvernului 410/2010, date privind modul de organizare şi de funcţionare a Comisiei care are atribuţii în ceea ce priveşte arhiva SIPA. Să se comunice dacă această Comisie a acţiat potrivit calendarului şi competenţelor stabilite prin Hotărârea de Guvern. Cu privire a acelaşi subiect, din câte ştiu a fost înfiinţată şi o comisie parlamentară, comisie de anchetă privind arhiva SIPA a cărei activitate eu mare lucru nu am auzit. Cred că este cazul să cunoaştem şi care sunt rezultatele activităţii acestei comisii şi dacă s-au depistat dovezi, informaţii privind activitatea de judecată, privind statutul judecătorului”, a mai spus Tarcea.

Şefa ICCJ a subliniat că aceste informaţii ar trebui să fie transmise CSM pentru a lua din timp măsurile care se impun.

"Dacă se impune, cred că se impune şi desecretizarea acestor informaţii, dacă ele au cumva caracter secret”, a mai spus ea.

În plus, afirmă Tarcea, CSM ar trebui să solicite CSAT verificarea declaraţiilor făcute de magistraţi cu privire la apartenenţa lor la serviciile secrete.

"Potrivit dispoziţiilor articolului 7 din legea 303, orice magistrat are obligaţia de a da o declaraţie pe proprie răspundere cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete, dar potrivit alineatului 3 din acelaşi articol, CSAT, din oficiu sau la cererea CSM, poate să verifice veridicitatea cestor informaţii. A mai fost o discuţie în CSM pe tema aceasta mai demult, în urmă cu câţiva ani. Din păcate, nu ştiu să se fi ajuns la o rezolvare concretă a acestui aspect. Prin urmare, cred că ar trebui să solicităm CSAT verificarea declaraţiilor făcute de magistraţi cu privire la apartenenţa sau nu la serviciile secrete”, a spus preşedintele Înaltei Curţi.

UPDATE Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, a cerut marţi suplimentarea ordinii de zi a plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu teme precum Arhiva SIPA, ofiţerii acoperiţi, casele conspirative şi protocoalele încheiate cu SRI.

"Este vorba de patru teme: arhiva SIPA, ofiţerii acoperiţi, casele de conspiraţie, protocoalele încheiate cu SRI şi DNA. Eu cred că este cazul, deşi le-am mai discutat mai mult sau mai puţin superficial în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, să ne îndeplinim atributele şi rolul de garant al independenţei Justiţiei şi să lămurim o dată pentru totdeauna aceste patru aspecte", a precizat Cristina Tarcea. 

Ştirea Initială: "Este o decizie importantă desecretizarea şi ea se va lua de îndată ce se va încheia operaţiunea de analiza temeinică în această problemă. Ca orice altă decizie, Ministerul Public face mai întâi o analiză de legalitate, apoi luăm măsura. Dicutăm de principiu, facem o analiză pentru a vedea dacă există condiţiile legii pentru aceasta", a declarat Augustin Lazăr.

SRI şi-a exprimat disponibilitatea de a desecretiza protocolul încheiat în 2009 cu Parchetul General.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a transmis, luni, către Parchetul General, o cerere de desecretizare a protocoalelor încheiate cu Serviciul Român de Informaţii, precum şi informaţii despre existenţa acestora.