Un suspect care a abuzat sexual un minor a fost eliberat: „Măsura arestării este excesivă“ dacă actul nu a fost cu violenţă

Un bărbat acuzat că l-a pus pe copilul unor vecini să îl masturbeze de două ori, în zile diferite, a fost eliberat din arest preventiv după ce a petrecut o săptămână în spatele gratiilor. Daniel Mita a oripilat comunitatea din satul Drogu, fiind acuzat că a profitat de inocentă băieţelului de 12 ani, scrie publicaţia debraila.ro

Un judecător de la Tribunalul Brăila a considerat că un bărbat care a comis un act de violenţă asupra unui minor trebuie plasat sub control judiciar şi nu arestat preventiv, din moment ce fapta nu a fost comisă cu violenţă. 

Individul care a comis fapta,în vârstă de 32 de ani, a contestat hotărârea Judecătoriei Făurei, care a admis propunerea de arestare preventivă a Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei, iar Tribunalul Brăila, la sfârşitul săptămânii trecute, l-a pus în libertate, înlocuind măsura arestării preventive cu cea a controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, conform debrăila.rp. 

Dacă judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătorie a văzut fapta de agresiune sexuală că fiind „una extrem de gravă şi reprobabilă, prohibită atât din punct de vedere penal, dar şi din punct de vedere moral” – care reclamă „o reacţie fermă şi rapidă din partea organelor judiciare”, cel de la Tribunal a apreciat că „relevante” lipsa antecedentelor penale şi conduita sinceră a brăileanului încă de la debutul anchetei judiciare.

Judecătorul a precizat că „Periculozitatea nu poate fi stabilită însă în mod matematic, ci se bazează pe un pronostic ce rareori îşi găseşte suport în lege”. Daniel Mita a fost scos din spatele gratiilor şi trimis în localitatea din vestul judeţului, unde se află şi părinţii copilului pe care l-ar fi abuzat sexual. Mai mult decât atât, potrivit informaţiilor obţinute în exclusivitate de braila.ro, bărbatul a susţinut în faţa judecătorului care l-a eliberat că „fapta nu are o gravitate deosebită”.

Pe cine apără Justiţia?

Judecătorul de la Tribunal a socotit că „este suficientă luarea faţă de inculpat a unei măsuri restrictive de libertate care, prin conţinutul ei concret (măsuri de supraveghere şi obligaţii ce urmează a fi impuse spre respectare), va asigura atingerea scopurilor procesuale şi sociale ale măsurilor preventive”.

Cum argumentează judecătorul de la Tribunalul Brăila decizia: 

„Dacă gravitatea faptei săvârşite reprezintă un criteriu obiectiv, periculozitatea poate fi percepută doar prin raportare la o persoană. Periculozitatea nu poate fi stabilită însă în mod matematic, ci se bazează pe un pronostic ce rareori îşi găseşte suport în lege.”

„Lipsa antecedentelor penale şi conduita sinceră a inculpatului încă de la debutul anchetei judiciare sunt de natură a conduce la concluzia că lăsarea în libertate supravegheată nu este de natură a menţine sau crea o stare de pericol la adresa ordinii publice.”

„Având în vedere şi modalitatea concretă de săvârşire a prezumtivei fapte, lipsa oricărui element de violenţă fizică sau de altă natură, se va aprecia că măsură arestării preventive este excesivă în situaţia dată.” Judecătorul i-a impus lui Daniel Mita „să nu comunice direct sau indirect, pe nici o cale, cu persoana vătămată minoră”.

La polul opus, judecătorul care a considerat că măsura arestării preventive este îndreptăţită, menţiona că „privarea de libertate este necesară pentru a se înlătura sentimentul de insecuritate creat prin comiterea faptei într-o comunitate relativ restrânsă”.

„Fapta aduce atingere gravă onoarei şi demnităţii personale a victimei prin modul în care a fost comisă. (…) Fapta, dincolo de sancţionarea de ordin penal, încalca şi cele mai elementare norme de bun-simţ şi conduită morală. Trebuie avute în vedere şi consecinţele potenţial negative pe care o astfel de fapta o poate avea în viitor asupra dezvoltării pisho-morale a minorului”, potrivit judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţă din Făurei.

Timp de două zile, pe 24 şi 28 iulie, la orele serii, Mita l-ar fi convins pe minor să îl urmeze în locuinţa sa, unde „a efectuat câte un act de masturbare în prezenţa persoanei vătămate”. Copilului i-ar fi fost promise sume de bani şi i-ar fi fost oferit un telefon mobil pentru a se juca. Totodată, brăileanul i-ar fi dat băieţelului aproximativ 10 lei în fiecare zi dintre cele două, determinându-l să-l masturbeze.