Un fost șef al Direcției Rutiere: Tragedia din Arad scoate la iveală slaba pregătire a vatmanilor

Accidentul de la Arad, în care o femeie a murit sub ochii fiicei sale de 12 ani după ce a fost agățată și aruncată sub tramvai, a fost categoric din vina vatmanului, susține fostul șef al Direcției Rutiere, Lucian Diniță. Acesta atrage atenția că sistemul de pregătire al vatmanilor este deficitar.

Femeia a fost trântită după ce tramvaiul a luat viteză FOTO Captura video

Tragedia de la Arad, în urma căreia o femeie a decedat după ce a fost prinsă de ușile unui tramvai în timp ce încerca să-și coboare din vehicul fiica aflată în scaun rulant, face parte dintr-un lung șir de incidente în care au fost implicate astfel de mijloace de transport din toată țara. Un expert consultat de „Adevărul” susține că, în general, pregătirea vatmanilor este una deficitară.

Lucian Diniţă, care a lucrat timp de 25 de ani în Poliţia Română, iar în perioada 2009-2014 a condus Direcţia de Poliţie Rutieră, susține că vina în acest caz este exclusiv a vatmanului. „Conducătorul acestui vehicul nu are voie să plece din stație fără să se asigure în oglinzi. Este lege. Nu are voie să plece până când ușile nu sunt total închise. Am înțeles că a dat vina pe senzori care nu au arătat că o ușă este deschisă. Din punct de vedere legal asta nu contează, el trebuia să se asigure în oglindă că ușile sunt închise. De altfel dacă se uita în oglindă o vedea pe acea femeie prinsă de ușă și evita o tragedie”, a explicat Lucian Diniță pentru „Adevărul“.

Fostul șef al Direcţiei de Poliţie Rutieră susține că acest accident este unul dintr-un lung șir de evenimente în care au fost implicate tramvaie din toată țara și a și identificat cauza care stă la baza acestora. „Vatmanii au o pregătire deficitară. Și nu vorbesc numai de cei din Arad. Este vorba de cei din toată țara, chiar și din București. Pregătirea acestora se face în niște centre regionale, mai după ureche, ca să spun așa. Cine îi pregătește, după ce proceduri, cine și cum îi examinează numai ei știu. În București, de exemplu, vatmanii sunt pregătiți după proceduri din 1985. Păi cum este posibil să se întâmple asta când au apărut și acele tramvaie moderne? Ei uite că se întâmplă“, a precizat Lucian Diniță.

Pregătire similară mecanicilor de locomotivă

Fostul polițist mai spune că pregătirea conducătorilor de tramvaie ar trebui să se realizeze într-un centru special. „Școlarizarea vatmanilor ar fi la un alt nivel dacă s-ar face într-un sistem centralizat la nivel național într-o instituție specializată, similară celei în care sunt pregătiți mecanicii de locomotivă. Practic există o similitudine între cele două meserii, tot pe șină se merge. În plus, tot mai des traseele de tramvai au căi separate care nu se mai intersectează prea mult cu traficul rutier. Testele psihologice ar fi mai dure și poate nu am avea nici așa mulți vatmani kamikaze care lovesc intenționat și cu plăcere mașini în trafic. Poate ar fi cazul ca după acest accident să se realizeze o comisie interdisciplinară Registrul Auto Român, Autoritatea Rutieră Română, Poliție Rutieră pentru realizarea unor controale la aceste societăți de transport care exploatează tramvaie și pregătesc vatmani. Atunci s-ar putea descoperi nenorocirea din sistem și toți ne-am mira cum de nu avem accidente precum cel din Arad în fiecare zi“, a subliniat Lucian Diniță, care a mai precizat că astfel de sisteme centralizate de formare pentru vatmani există cu rezultate foarte bune în mai multe țări europene.

Prea puțină accesibilitate pentru călătorii cu dizabilități

Reamintim că o femeie din Arad şi-a pierdut viaţa după ce a fost târâtă de tramvai mai mulţi metri, uşile închizându-se când victima încerca să coboare căruciorul în care se afla fata ei cu handicap. Incidentul a avut loc într-o staţie de tramvai de pe Calea Aurel Vlaicu, din municipiul Arad.

Directorul Companiei de Transport Public Arad (CTP), Claudiu Godja, a declarat marţi că accidentul a avut loc pentru că vatmanul nu s-a asigurat corespunzător la plecarea din staţie. „O doamnă încerca să coboare căruciorul cu fetiţa ei cu grad de handicap, moment în care uşile s-au închis, vatmanul nu a observat, nu s-a asigurat bine în oglinzi, şi a fost târâtă după tramvai, ajungând ulterior între peronul staţiei şi tramvai. Din păcate, a intervenit decesul femeii. Cazul este cercetat penal de Poliţie şi Parchet, aşteptăm concluziile anchetei”, a declarat directorul CTP Arad.

Ulterior, vatmanul a încercat să dea vina ba pe victimă, ba pe senzorii tramvaiului pentru ca la final sa-i încrimineze pe ceilați călători din vagon. „A coborât când semnalul sonor al uşilor a sunat de închidere, ea a coborât în momentul în care a sunat semnalul, semnalul suna zece secunde, uşile s-au închis şi i-au prins mâna.(...) Sistemul de siguranţă al uşilor a indicat că uşile sunt închise, martorul de bord a indicat că ușile sunt închise perfect, deci nu că a prins un obstacol. Sistemul de siguranță nu a funcționat în mod corespunzător.(...) Nici călătorii nu au apăsat semnalul de alarmă. Dacă scotea mâna nu se întâmpla nimic. Dar ea, săraca, a ținut de cărucior. Dacă suna semnalul de alarmă, vagonul se oprea instantaneu”, ar fi declarat vatmanul.

Pe de altă parte, parcul de vehicule deținut de Compania de Transport Public Arad nu stă prea bine la capitolul accesibilitate pentru călătorii cu dizabilități. Astfel, conform „Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Arad 2021-2027 și post 2027”, „doar 18 autobuze din 141 și 6 tramvaie din 147 oferă acces fără scară persoanelor cu mobilitate scăzută. Dintre cele 6 (și ulterior încă 4) tramvaie noi procurate de Compania de Transport Public Arad, toate satisfac indiciile de performanță stabiliți pentru accesibilitate”.

Pe unde se coboară din mijlocul de transport în comun

La noi în ţară, în mod convenţional, s-a stabilit ca urcarea călătorilor să se facă prin uşa din spate, iar coborârea pe la mijloc sau prin faţă. Excepţie de la această regulă fac femeile însărcinate sau cu copii mici în braţe, bătrânii sau infirmii care pot urca şi prin faţă. Aceştia însă au obligaţia să-i aştepte pe călătorii care doresc să coboare.

Oricum, după oprirea mijloacelor de transport în comun, autobuz, troleu, tramvai, dar și metrou, în general, în prima fază, au prioritate călătorii care coboară și mai apoi pot urca și călătorii din stație. Cum majoritatea mijloacelor de transport în comun au uși duble, unele companii, printre care și STB, oferă flux dublu la ușile intermediare-urcare pe ușa din stânga, cum vedem din afara vehiculului, coborâre pe ușa din dreapta-lucru indicat și de săgețile plasate pe uși, iar căile de acces din spate și din față rămân exclusiv pentru urcare, respectiv, coborâre. În staţie, în general, ar trebui să se stea la rând. Se practică acest lucru în numeroase ţări şi este foarte eficient, dar la noi această regulă cu s-a încetățenit.