Ultraşii care au devastat Piaţa Victoriei în februarie 2017, condamnaţi pentru „acte de violenţă gratuită”

Judecătoria Sectorului 1 a motivat sentinţa prin care a dictat condamnări dure, de până la 4 ani de închisoare cu executare, pentru ultraşii care au devastat Piaţa Victoriei în cadrul protestului faţă de OUG13.

Judecătorul care a decis condamnarea celor 12 ultraşi pentru violenţele din Piaţa Victoriei din februarie 2017, susţine că aceştia nici nu ştiau motivul pentru care românii ieşiseră la protest, singura lor dorinţă fiind acea de a se bate cu jandarmii. Magistratul susţine că singurul scop al huliganilor a fost acela de a deturna protestul. „Dorind să profite de un context social ce le era favorabil, inculpaţii, aflaţi într-un conflict continuu cu autoritatea de stat, în orice formă s-ar încorpora aceasta, au dorit să creeze o atmosferă de haos generalizat”, se arată în motivarea Judecătoriei Sector 1. Potrivit motivării citate, doar maniera cerebrală în care au ales să reacţioneze cei 150.000 de protestatari prezenţi a împiedicat producerea unor fapte mult mai grave. „Instanţa arată că doar intervenţia în forţă a jandarmilor şi maniera cerebrală în care au reacţionat cei aproximativ 150.000 de protestatari paşnici au fost cauzele ce au limitat efectele distructive ale acţiunilor inculpaţilor. Faptele săvârşite prezintă o gravitatea ridicată, implicarea în acţiuni violente împotriva agenţilor puterii publice într-o zonă foarte aglomerată demonstrând o agresivitate ridicată a inculpaţilor şi o incapacitate a acestora de a-şi guverna emoţiile, trăirile”, se arată în motivarea instanţei.

Au denaturnat scopul unei manifestări paşnice

Pe 1 februarie 2017, când peste 150.000 de oameni protestau paşnic faţă de OUG 13, un grup izolat de ultraşi, de maxim 50 de persoane, a deturnat protestul paşnic şi au provocat o serie de violenţe, confruntându-se cu jandarmii. Ulterior, avea să se dovedească faptul că, în mare parte, erau membri ai galeriilor de fotbal. Potrivit judecătorului, scopul principal al ultraşilor a fost agitarea protestatarilor paşnici, punând astfel în pericol siguranţa celor 150.000 de protestatari paşnici. „Inculpaţii au săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina lor, cu ocazia celor mai ample proteste publice desfăşurate în România în ultimele decenii deturnând, fiecare, într-o manieră diferită, scopul unei manifestaţii paşnice. (...) Instanţa apreciază că inculpaţii, prin acţiunile lor, au creat premisele agitarii unei mulţimi oricum tensionate şi au pus în pericol potenţial un număr de aproximativ 150.000 de oameni, crearea unor busculade fiind foarte probabilă cu aceste ocazii. Mai mult, instanţa apreciază că inculpaţii chiar au urmărit producerea acestor rezultate şi deturnarea protestului paşnic, aceştia prezentându-se în Piaţă Victoriei cu unicul scop de a porni un conflict major cu reprezentanţii forţei publice, comportamente specifice ultrasului”, se arată în documentul citat.

Judecătorul subliniază în susţinerea acestei poziţii faptul că niciunul dintre inculpaţii acuzaţi de ultraj „nu cunoştea exact conţinutul şi efectele OUG nr.13/2017 şi motivele nemulţumirii manifestanţilor paşnici”. 

Doar intervenţia în forţă a jandarmilor şi maniera cerebrală în care au reacţionat cei 150.000 de protestatari paşnici au fost cauzele ce au limitat efectele distructive ale acţiunilor inculpaţilor

Au creat o stare suplimentară de nelinişte în societate

Instanţa atrage atenţia că prin acţiunea lor, inculpaţii au condus la o stare suplimentară de nelinişte în societate prin impresia că autorităţile nu pot controla protestele violente. „Faptele săvârşite de inculpaţi au creat o stare suplimentară de nelinişte în societate, creîndu-se impresia unei incapacităţi a autorităţilor de a reprima protestele violente stradale şi un sentiment legitim de teamă pentru siguranţă publică a cetăţenilor. Instanţa constată că toţi inculpaţii au dovedit o incapacitate în a-şi stăpâni trăirile şi apar că predispuşi să se implice în activităţi violente, ignorând potenţialele repercusiuni”, se arată în motivarea instanţei.

12 persoane condamnate, 3 pedepse cu executarea

În noiembrie anul trecut, în dosarul privind violenţele de la protestul faţă de OUG13 din februarie 2017, 12 bărbaţi au găsiţi vinovaţi pentru comiterea infracţiunilor de ultraj şi tulburarea ordinii publice. Trei dintre aceştia au primit pedepse cu executare. Cea mai severă pedeapsă primită a fost de 4 ani şi jumătate de închisoare cu executare, plus o amendă penală de 3.000 de lei. O parte dintre persoanele condamnate trebuie să plătească şi daune materiale şi morale, către patru jandarmi, pentru prejudiciile suferite. Este vorba de sume cuprinse între 2.200 de euro şi 37.000 de euro.

În plus, inculpaţilor li s-a interzis dreptul de participa la adunări publice pe o perioadă de 5 ani de zile. „Luând act de incapacitatea inculpaţilor de a-şi guverna trăirile, emoţiile şi mania şi de predispoziţia acestora de a se implică în acte grave de violenţă gratuită împotriva autorităţii cu ocazia adunărilor publice de orice fel, instanţa apreciază proporţională a le interzice inculpaţilor, cu titlu de pedeapsa accesorie şi complementară pe durata maximă, dreptul de a se află la adunări publice”, se arată în motivarea acestei sentinţe.