Totul despre recensământul populaţiei şi al locuinţelor de anul acesta. Când începe şi ce amendă riscă cei care vor refuza să răspundă întrebărilor

0
0
Recensamantul va începe în luna martie
Recensamantul va începe în luna martie

În luna martie începe recensământul populaţiei şi al locuinţelor, iar cei care se autorecenzează online beneficiază de o zi liberă, în timp ce persoanele care nu dau date recenzorilor pot primi amenzi şi de 3.000 de lei. Printre întrebările la care vom fi obligaţi să răspundem se va număra şi una dedicată efectelor pandemiei de COVID-19 asupra familiei fiecăruia dintre noi

Guvernul a aprobat, ieri, trei acte normative care vizează organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România de anul acesta. Este vorba de trei Hotărâri de Guvern despre forma şi conţinutul chestionarului de recensământ, specificaţiile tehnice pentru transmiterea datelor, dar şi stabilirea bugetului şi a categoriilor de cheltuieli necesare efectuării acestuia. România ar trebui să transmită rezultatele acestui recensământ către Comisia Europeană până la data de 31 decembrie 2022, în caz contrar riscăm demararea procedurii de infringement.

Forma chestionarului de recensământ este electronică, „realizată în două versiuni corespunzătoare celor două metode de colectare directă a datelor de la populaţie, şi anume autorecenzare online sau interviu faţă în faţă asistat de calculator”, se arată în documentul guvernamental. Printre altele, chestionarul de recensământ are şi o secţiune pentru recenzarea locuinţei, dar şi o alta pentru recenzarea persoanei. 

Closet în curte sau la interior? 

Secţiunea dedicată locuinţei conţine date despre persoanele care ocupă permanent sau temporar respectiva gospodărie, dar şi detalii despre tipul locuinţei (convenţională sau mobilă), forma de proprietate, numărul de camere şi unele caracteristici ale grupului sanitar (baie cu cadă sau duş şi tipul de closet). Apoi se cer detalii despre utilităţi, respectiv conectare la reţele de furnizare a energiei electrice, gazelor sau apei curente. În fine, se cer detalii despre combustibilul folosit la gătit şi încălzire, dar şi despre unele caracteristici care pot arăta ce grad de eficienţă energetică are respectiva locuinţă. Concret, participanţii la recensământ trebuie să spună dacă locuinţa este dotată cu ferestre termoizolante şi dacă clădirea a fost reabilitată termic. 

La rândul ei, secţiunea pentru recenzarea persoanei conţine date despre aceasta, dar momentul de referinţă este 1 decembrie 2021. Astfel, conform documentului guvernamental, se vor înregistra în chestionare „un copil născut înainte de ora «0» din ziua de 1 Decembrie 2021 şi o persoană decedată după ora «0» din ziua de 1 Decembrie 2021 (întrucât era în viaţă la momentul de referinţă al recensământului)”.

Cei chestionaţi vor trebui să precizeze starea civilă şi data căsătoriei sau cea a „constituirii uniunii consensuale”. Apoi, cei care completează formularul vor fi nevoiţi să spună motivul pentru care stau în respectiva localitate, în cazul unei relocări recente, din ce etnie consideră că fac parte, dar şi despre nivelul de educaţie atins, începând cu întrebări de genul: „Ştiţi să scrieţi şi să citiţi?”, cu mai mute variante de răspuns şi terminând cu solicitarea de nominalizare a universităţii absolvite. În fine, cei chestionaţi trebuie să spună din ce religie fac parte, iar în anexa documentului guvernamental figurează 17 culte religioase. 

De remarcat faptul că la acest din urmă chestionar, una dintre secţiuni este dedicată efectelor pandemiei de COVID-19. Românii sunt întrebaţi în ce măsură au fost afectaţi de pandemie, având 5 variante de răspuns: 1. deloc; 2. în mică măsură; 3. oarecum; 4. în mare măsură şi 5. foarte mult. La această întrebare trebuie să răspundă doar persoanele care aveau vârsta de 15 ani şi la ora „0” din 1 decembrie 2021.

De unde se colectează date  

Un alt proiect de Hotărâre aprobat de Guvern prevede modul cum vor fi colectate datele de la populaţie. În document se spune că, în vederea colectării datelor şi obţinerii rezultatelor definitive ale recensământului, Institutul Naţional de Statistică (INS) creează, completează şi prelucrează o bază de date cu înregistrări individuale, numită „baza de recensământ“.

Potrivit aceloraşi prevederi legale, informaţiile cu care se încarcă baza de recensământ se vor obţine, în perioada 1 februarie – 13 martie 2022, prin colectare indirectă din surse administrative, prin completarea răspunsurilor la unele întrebări din formularele electronice de către INS cu informaţiile regăsite în baze de date ale unor instituţii centrale şi locale, dar şi prin colectare directă de la populaţie (prin autorecenzare online sau, acolo unde nu este posibil, prin interviu faţă în faţă asistat de calculator). Între altele, INS va strânge date de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Inspectoratul General pentru Imigrări, Direcţia Generală de Paşapoarte, ANAF, Casa Naţională de Pensii Publice, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, Ministerul Educaţiei sau Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. 

Cum sunt plătiţi recenzorii 

Nu în cele din urmă, un al treilea proiect de act normativ stabileşte că suma alocată din bugetul de stat pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021 (RPL2021) va fi tot în valoare de peste 392,6 milioane de lei, aşa cum a fost stabilită în Hotărârea Guvernului nr.1071/2020, doar că sunt aduse modificări şi reglementează cum vor fi plătiţi recenzorii în 2022. „Plata recenzorilor se face în funcţie de numărul de chestionare completate prin interviu faţă în faţă, la un tarif de 7 lei pentru «Secţiunea pentru recenzarea persoanei» şi de 3,5 lei pentru «Secţiunea pentru recenzarea locuinţei», inclusiv «Secţiunea pentru recenzarea spaţiului colectiv de locuit». Pentru oraşele şi comunele izolate sau dispersate teritorial, plata recenzorilor pentru recenzarea propriu-zisă se face în funcţie de tipul de chestionar la un tarif de 9 lei pe «Secţiunea pentru recenzarea persoanei» şi de 5 lei pentru «Secţiunea pentru recenzarea locuinţei», inclusiv «Secţiunea pentru recenzarea spaţiului colectiv de locuit».(...) Plata recenzorilor-şefi, stabilită raportat la gradul de complexitate al activităţii acestora, astfel după cum rezultă acesta din obligaţiile specifice acestei categorii de personal de recensământ, este în sumă fixă de 6.000 de lei pentru cele două luni de contractare a serviciilor”, se arată în documentul guvernamental. 

Cum se face autorecenzarea  

Fiecare persoană cu reşedinţa obişnuită în România are posibilitatea autorecenzării, parcurgând 2 paşi. În primul rând, se completează formularul de preînregistrare, pentru toţi membrii gospodăriei accesând un cod QR postat pe site-ul RPL de către INS. Apoi, se completează chestionarul individual, prin accesarea acestuia la linkul primit pe adresa de e-mail indicată la preînregistrare. Preînregistrarea de la pasul unu este obligatorie pentru a primi linkul de accesare a chestionarului individual.

Ziua liberă şi posibila amendă 

Persoanele salariate care se autorecenzează, în perioada 14 martie – 15 mai 2022, prin intermediul internetului au dreptul la o zi liberă, plătită, în scopul încurajării utilizării cu predilecţie a acestei metode. Dovada autorecenzării online se realizează prin prezentarea codului de confirmare a încheierii cu succes a autorecenzării, conform OUG nr.19/2020. Pe de altă parte, cei care nu se pot autorecenza vor fi contactaţi de recenzori pentru colectarea datelor în perioada 16 mai – 17 iulie 2022, dar în acest caz respectivele persoane nu mai beneficiază de ziua liberă. 

În acest context trebuie spus că persoanele care nu vor să participe sau nu lasă recenzorii să-şi facă treaba sunt pasibile de amenzi serioase. Astfel, constituie contravenţie „împiedicarea persoanelor implicate în acţiunea de recensământ pentru efectuarea înregistrărilor ce fac obiectul recensământului în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sau a desfăşurării, în orice mod, a lucrărilor recensământului”, dar şi „refuzul furnizării informaţiilor solicitate sau furnizarea de date eronate sau incomplete”. Cei care se fac vinovaţi de astfel de contravenţii pot fi sancţionaţi cu amenzi de la 1.000 de lei la 3.000 de lei.

Mai multe - Evenimente

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite