Aurul dacic a fost scos ilegal din țară: era nevoie de o hotărâre de Guvern, care nu a fost niciodată emisă. Reacția premierului
0Tezaurul dacic ar fi fost scos ilegal din țară, pentru a fi expus la muzeul Drents din Olanda. Era nevoie de o hotărâre de Guvern, care nu a fost niciodată emisă.
UPDATE:
Ministrul de Externe, Emil Hurezeanu, a discutat, luni, cu omologul său din Olanda pe tema jafului care a avut loc la muzeul Drents, a transmis Ministerul de Externe.
"Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, a avut un schimb de opinii cu omologul său din Olanda, Caspar Veldkamp. Cei doi au discutat despre jaful de la Muzeul Drents. Ministrul român a subliniat importanța crucială a recuperării artefactelor furate și a evidențiat locul semnificativ al acestora în cultura românească. Cei doi miniștri au convenit să mențină o cooperare foarte strânsă atât la nivel operațional, cât și diplomatic", a scris MAE pe platforma X.
UPDATE:
Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, a declarat luni că îşi doreşte ca partea olandeză, "care este integral responsabilă" de furtul tezaurului dacic, să facă toate demersurile să recupereze aceste obiecte şi a solicitat lămuriri şi în privinţa felului în care au plecat din ţară exponatele.
"Eu am întrebat şi cei în drept trebuie să răspundă şi în special doamna Turcan ar trebui să răspundă dacă era cazul să se dea (o hotărâre de Guvern - n.r.), şi dacă nu s-a dat de ce nu s-a dat. (...) Am văzut un răspuns al doamnei Turcan, dar să vedem dacă va fi validat. În condiţiile date, au fost mai multe instituţii care au fost implicate în această expoziţie cu titular de contract Muzeul Naţional de Istorie. O să ne lămurim ce este în ţară, ce este afară este clar vina celor din Olanda. Imaginaţi-vă ce se întâmpla dacă dispărea vreun Rubens în România. Din punctul meu de vedere trebuie mişcat foarte repede, pentru că mi-e greu să cred că cine le-a luat le-a luat pentru comercializare. Să nu avem drama de a fi topite. În rest, o să analizăm intern şi o să vedem dacă există vinovăţii şi dacă există, ale cui sunt", a declarat Romașcanu, citat de Agerpres.
El a menţionat că partea olandeză, "care este integral responsabilă de acest furt", trebuie să facă toate demersurile să recupereze piesele furate.
"O să ne lămurim. Cert este că trebuie să ştim cum a plecat acest tezaur, nu este prima oară când pleacă, sunt nenumărate exemple, eu am fost la două din aceste expoziţii, la Lisabona şi la Roma. S-a plecat cu hotărârea de Guvern. Sigur, a fost şi transportul Ministerului Apărării implicat acolo, dar ceea ce s-a întâmplat aici este atât de dramatic încât trebuie să ştim tot. (...) Nu este prima oară când se întâmplă, nu vreau să lansez acuzaţii gratuite, vreau doar să ne lămurim şi vreau să o liniştesc pe doamna Turcan, care, în loc să răspundă la întrebare, a început să facă analiza mandatelor mele. Să răspundă la întrebare, după care vedem şi cine ce a făcut mai multe pentru cultura română, dar în acest moment trebuie să ne lămurim ce s-a întâmplat cu acest tezaur de la plecare. Îmi doresc ca partea olandeză, care este integral responsabilă de acest furt, să facă toate demersurile să recupereze acest tezaur", a precizat Romaşcanu.
UPDATE:
Ministrul Culturii, Natalia Intotero, a transmis că va analiza oportunitatea scoaterii din ţară a obiectelor inestimabile, iar contractele pentru expoziţii trebuie să fie încheiate mai atent pentru ca să nu mai existe interpretări, transmite Agerpres.
Ea a menţionat, totodată, că regretă că i-a prelungit mandatul directorului Muzeului Naţional de Istorie a României.
Potrivit ministrului, în organizarea expoziţiei au avut atribuţii conducerea Muzeului Naţional de Istorie a României şi reprezentanţi ai Ministerului Culturii care au avizat documentele ce au stat la baza exportului de patrimoniu pentru această expoziţie, a precizat Natalia Intotero. "Colegii de la Muzeul Naţional de Istorie sunt cei care au iniţiat această discuţie, această expoziţie, inclusiv partea de contracte", a adăugat ea.
Întrebată dacă a primit vreo informare cu privire la identificarea hoţilor, ea a afirmat că nu a primit personal, menţionând că este în contact cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, privind ancheta.
"Am fost sunată de şeful Corpului de control al prim-ministrului pentru a-mi spune că persoanele desemnate pentru a verifica toate documentele care au stat la baza realizării acestei expoziţii au ajuns la Ministerul Culturii şi îşi încep activitatea", a explicat Intotero.
Ea a informat că a solicitat conducerii Muzeului Naţional de Istorie a României şi celor din minister care au avizat acele documente să dea explicaţii având în vedere speculaţiile din spaţiul public.
"Nu avem nimic de ascuns. I-am solicitat domnului director al muzeului să pună la dispoziţie contractul care a stat la baza realizării acelei expoziţii. Dânsul mi-a spus că anumite clauze sunt confidenţiale, l-am rugat să transmită în scris care sunt acele clauze confidenţiale, dacă există. Nu s-a primit un astfel de document, fapt pentru care doamna secretar de stat, în momentul în care jurnaliştii au solicitat detalii din contract, a pus la dispoziţiei toate detaliile", a transmis Natalia Intotero.
UPDATE:
Transferul tezaurului dacic către instituția de cultură din Țările de Jos s-a făcut în baza unui document semnat de Muzeul Național de Istorie și de Muzeu Drents din Țările de Jos în cursul lunii mai 2024, perioada în care se aplică fiind 15 iunie 2024 – 15 februarie 2025, interval care cuprinde transportul, montarea și demontarea expoziției, la care se adaugă întreaga perioadă de expunere.
„Perioada de împrumut începe când bunurile culturale părăsesc sediul MNIR și se termină când ajung înapoi la sediul MNIR”, se arată în contract, citat de Știrile ProTV.
Spargerea a avut loc cu o zi înainte ca expoziția să se încheie. Conform contractului, expoziția de la Muzeul Drents ar fi trebuit să aibă loc între 6 iulie 2024 și 26 ianuarie 2025.
Prin acest contract MNIR a împrumutat 673 bunuri culturale (piese și seturi) „aparținând patrimoniului cultural național mobil al României”, asigurate pentru peste 30 de milioane de euro. În baza acestei înțelegeri, instituția din România se obligă să facă demersurile cuvenite pentru obținerea avizelor necesare pentru exportul temporar al bunurilor culturale aparținând patrimoniului național.
Documentul include și o serie de prevederi legate de cazul în care artefactele din tezaurul dacic trimise în Țările de Jos sunt furate sau pierdute, urmând ca asiguratorul să fie cel care acoperă pagubele. În plus, muzeul Drents se obligă să comunice furtul obiectelor telefonic și în scris în maxim 24 de ore, urmând ca cele două entități se decidă pașii de urmat.
„Bunurile culturale care fac obiectul prezentului contract sunt proprietate publică a statului român și sunt incluse în patrimoniul cultural național mobil al țării. În acest sens, în cazul furtului/pierderii bunurilor culturale și al primirii plății pentru respectivul furt/pierdere de către MNIR de la societatea de asigurări, în cazul în care bunurile cultuale sunt găsite ulterior, asiguratorul nu poate păstra proprietatea asupra acestora și va fi obligat să le returneze către MNIR care va restitui compensația primită anterior”, se arată în contract.
UPDATE: Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, trebuie „să dea urgent explicații”, a transmis Lucian Romașcanu, purtătorul de cuvânt al PSD.
„Legat de tragedia furtului tezaurului dacic din Olanda, avem acum informații pe care ieri nu le aveam. În 3 august 2023, d-na ministru Raluca Turcan a promovat OUG Nr 27 care instituie obligația promovării unui HG pentru organizarea unor asemenea expoziții. Din ceea ce știu, pentru expoziția de la Drents Museum nu a existat o asemenea HG conform OUGului promovat de chiar ministrul Turcan. D-na ministru Turcan TREBUIE să dea urgent câteva explicații... ”, a scris Romașcanu, pe FB.
UPDATE: Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre subiect și a spus că nu există o hotărâre de guvern
„Este adevărat. Vom afla toate detaliile”, a spus Marcel Ciolacu.
Potrivit Ordonanței privind Protejarea Patrimoniului Cultural Național, pentru organizarea unor expoziții în străinătate sau realizarea unor proiecte culturale internaționale de către instituțiile publice muzeale, aflate în subordinea Ministerului Culturii, măsurile privind organizarea acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în situația în care sunt implicate mai mute autorități și instituții publice.
România a mai participat la expoziții asemănătoare la Roma și Madrid în baza unor hotărâri de guvern.
Poliția caută mai multe informații despre un Volkswagen Golf de culoare gri închis care a fost folosit în furtul Tezaurului Dacic, de la Muzeul Drents din Assen. Anchetatorii au indicii că mașina a fost furată și apoi arsă. Pe lista suspecților este și celebrul clan Remmo din Germania, care a mai dat spargeri la muzee în ultimii ani.
De asemenea, potrivit presei străine, printre hoți ar putea fi și infractori români.
Corpul de control al premierului Marcel Ciolacu ajunge luni, 27 inauarie, la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentația legală care a stat la baza organizării expoziției din Olanda.
„Voi dispune trimiterea Corpului de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentația legală care a stat la baza organizării acestei expoziții în Olanda”, a anunțat duminică Marcel Ciolacu.
Jaful a avut loc sâmbătă dimineață la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Au fost furate Coiful de la Cotofeşti şi trei brăţări dacice care fac parte din expoziţia Dacia - bogată în aur şi argint. Expoziţia are peste 670 de piese din aur şi argint.
Poliţiştii români au deschis, din oficiu, un dosar penal în cazul furtului obiectelor ce aparțin tezaurului dacic, aflate la Muzeul din Drents, Olanda.
Se încarcă comentariile...
