Semnal de alarmă tras de specialiști. Cum ar rezista construcțiile noi la un seism puternic în România

0
Publicat:

Cutremurul devastator care a lovit Turcia la începutul săptămânii, resimţit şi în state precum Liban, Siria sau Cipru, a stârnit un val de întrebări, dar și îngrijorare printre români.

Şantier în lucru SURSĂ Masif.ro
Şantier în lucru SURSĂ Masif.ro

Dacă situaţia clădirilor vechi este una extrem de discutată la nivel naţional, specialiştii încep să aibă îndoieli şi când vine vorba despre rezistenţa clădirilor mai noi, inclusiv a celor construite după anul 1990, care ar trebui, teoretic, să respecte anumite normative.

Cu toate acestea, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna, iar, din cauza nepăsării, un cutremur precum cel din Turcia ar putea pune la pământ chiar şi clădiri nou construite.

„Adevărul” a stat de vorbă despre acest aspect cu Radu Lupăşteanu, fost şef al Inspectoratului Judeţean în Construcţii Iași, şef lucrări dr. ing la Facultatea de Construcţii a Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi.

„După cutremurul din 1977 trebuia să învăţăm o lecţie importantă"

Potrivit specialiştilor din domeniul construcţiilor, cutremurul din 1977 trebuia să fie o lecţie importantă pentru români. Astfel, normativele de proiectare au suferit multe modificări de-a lungul anilor, acestea fiind menite să crească rezistenţa clădirilor în cazul unui astfel de eveniment seismic. Cu toate acestea, de multe ori ele nu sunt respectate.

Din 1977 şi până în prezent, normativele de proiectare s-au schimbat foarte mult. În acest sens, ele conferă mult mai multe grade de siguranţă, o concepţie structurală mult mai sigură. Astfel, din acest punct de vedere, dacă s-ar respecta aceste normative, atât în faza de proiectare, cât şi de execuţie, probabilitatea de a apărea consecţinţe negative este foarte mică, faţă de blocurile construite înainte de 1977. Atunci trebuia să învăţăm o lecţie foarte importantă”, a afirmat specialistul.

Acesta atrage atenția că, deși cadrul legislativ din ultimii 30 de ani s-a îmbunătăţit de la an la an, „conferind premize ca lucrurile să se îndrepte spre mai bine”, acest lucru nu s-a întâmplat.

Aceasta este socoteala de acasă, dar socoteala din târg, din păcate, aşa cum vedem, infirmă o parte din conţinutul teoretic la care ne-am referit până acum. Astfel, apar indisciplina şi neştiinţa, care pot conduce la adevărate tragedii", precizează şef lucrări, dr. ing. Radu Lupăşteanu.

Activitatea seismică, factor determinat în construirea unei clădiri

Conform specialiştilor, în momentul construirii unei clădiri, trebuie să se ţină neapărat cont şi de activitatea seismică din regiunea respectivă. Acest lucru, pe lângă o întreagă multitudine de factori, joacă un rol extrem de important în rezistenţa construcţiilor.

Atunci când vorbim despre alcătuirea proiectelor şi calculul structurilor, trebuie să se ţină cont şi de factori precum acţiunea seismică. Există un cod de proiectare care face referire la proiectarea construcţiilor astfel încât acestea să reziste la acţiunea seismică. Atât construcţiile noi, cât şi reabilitările trebuie să satisfacă acele condiţii”, spune profesorul.

Potrivit acestuia, materialele de bază, care participă la realizarea construcţiilor de rezistenţă, sunt betonul, fier-betonul şi cărămida, în cazul blocurilor mai mici.

Unde nu s-au făcut controale, teste de laborator cu privire la oţelul beton şi betonul, elemente care definesc calitatea produselor înglobate în imobil, riscul este foarte mare. Cărămida, împreună cu betonul sunt foarte importante pentru aceste blocuri de locuinţe. Normative există, problema este că acestea nu sunt mereu respectate. Apoi intervine implementarea unui proiect. În cazul cutremurului din Albania, am văzut foarte multe anomalii care au ieşit la iveală într-un mod negativ. Este vorba atât despre abordarea eronată în proiectare, cât şi gafe voite sau involuntare produse în etapa de execuţie, avertizează specialistul.

În opinia acestuia, nu este lipsită de interes nici viaţa unei construcţii, etapa de utilizare sau exploatare. Specialistul spune că priectarea din România încă suferă din cauza lipsei instrucţiunilor de utilizare şi exploatare a clădirii.

Pe de altă parte, este vorba şi despre indisciplina utilizatorilor, care fac fel şi fel de modificări care, o dată la câteva zeci de ani, se manifestă, potrivit legilor fizice. În etapa de execuţie, ar trebui să avem un om atestat, numit diriginte de şantier. Acesta ar trebui să-şi facă treaba cum trebuie, insensibil fiind la opţiunile de natură pur subiectivă care pot veni din mai multe părţi. Ar trebui încheiate documente care să fie nişte mărturii semnate şi asumate de cel puţin trei oameni: proiectantul, consultantul diriginte de şantier şi al treilea să fie responsabilul tehnic cu execuţia din partea executantului”, adaugă fostul şef al Inspectoratului Judeţean de Stat în Construcţii.

Românii trebuie să fie foarte atenţi când achiziţionează o locuinţă

Specialiștii sunt de părere că, de multe ori, românii aruncă banii pe locuinţe construite prost, fără a verifica, înainte de a face achiziţia, calitatea lucrărilor, în cartea tehnică a construcției. Astfel, aceste persoane se supun unor riscuri imense.

Din păcate, am văzut mulţi oameni care cumpără fel şi fel de case în baza a ce văd la nivel de finisaj şi în lipsa oricăror dovezi a lucrărilor ascunse, care definesc structura de rezistenţă. Părerea mea, după 37 de ani de experienţă, este că şi cumpărătorul ar trebui să fie conştient pe ce dă banii şi să caute acele dovezi despre care spuneam. Se numeşte cartea tehnică a construcţiei, mulţi nu ştiu că aceasta există. Oamenii dau sute de mii de euro în lipsa oricărui gir în privinţa caităţii lucrării executate. Unde au fost controale în fazele care vizează structura de rezistenţă, e probabil să iasă bine. Unde nu s-au efectuat controale, teste de laborator cu privire la oţelul beton şi betonul, elemente care definesc calitatea produselor înglobate în imobil, riscul este foarte mare”, avertizează specialistul în construcții.

Profesorul recomandă cetățenilor care vor să achiziționeze o locuință să apeleze la speciaişti, în condițiile în care există metode de investigare în lipsa unor astfel de probe.

Ingineria construcţiilor are cunoştinţe şi pârghii de a face lumină, dar trebuie să se apeleze la specialiştii care trebuie”, încheie specialistul.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite