Şefa asigurărilor, plan diabolic împotriva sinistraţilor

Preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CAS), Angela Toncescu, a încălcat grosolan legea, emiţând un ordin prin care umflă conturile asiguratorilor care se bucură de obligativitatea poliţelor pentru case. 147 de milioane de euro obţin anual asiguratorii de pe urma poliţelor obligatorii pentru case. Ei iau bani fără să plătească despăgubiri în zonele de risc. Înşelătoria e girată de Interne.

Prin Legea asigurării obligatorii a locuinţelor, 6,2 milioane de români plătesc anual câte 20 de euro. Lor li se adaugă alţi aproximativ 2,1 milioane de proprietari care au case din chirpici şi achită 10 euro pe an. Cu alte cuvinte, cele câteva firme care încheie astfel de asigurări obţin anual, fără niciun efort, aproape 147 de milioane de euro.

Asiguratorii sunt organizaţi în firma PAID SA (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale). Societatea respectivă este controlată de trei companii de asigurări: Astra, Groupama şi Clal, cu câte 15 procente, şi de alte 10 firme care au câte 5,5 procente.

Dar, chiar dacă obţin cele 147 de milioane de euro, cele câteva firme vor şi mai mult. Vor să nu plătească despăgubiri pentru sute de mii de români care au case în zone cu risc de surpare. Chiar dacă aceşti oameni au autorizaţii legale de construcţie, asiguratorii nu vor decât să le ia banii fără să-i despăgubească.

CITIŢI ŞI:

„Baronii" gălăţeni ai asfaltului pregătesc un nou "tun". Miza este 40 de milioane de euro, pentru refacerea şoselelor din Vrancea

Escrocherie din condei

Interesul celor câtorva firme de asigurări implicate în asigurările obligatorii pentru case este servit chiar de Angela Toncescu (58 de ani), şefa Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CAS), instituţie care are menirea de a interzice jocurile ilegale ale asiguratorilor. Ea a emis un ordin în slujba asiguratorilor, prin care li se acceptă acestora să nu încheie poliţe ,,în cazurile de ameninţare bruscă de prăbuşire sau alunecare de teren (...) dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite sau agravate de lucrări de prospecţiuni, explorări sau exploatări miniere sau petroliere, indiferent de timpul trecut de la terminarea sau abandonarea lor". Deşi ordinul emis de Angela Toncescu este abuziv şi nul pentru că nu poate fi mai presus de lege, asiguratorii se prevalează de el. Aşa se face că oameni din 386 de localităţi „neagreate" de ei plătesc poliţe fără a fi protejaţi în caz de surpări sau alunecări de teren, dar „inundă" conturile asiguratorilor cu zeci de milioane de euro, obligaţi de lege.

Pentru liniştea asiguratorilor

Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, în România există în prezent 8,385 milioane de locuinţe. Aproximativ 2,1 milioane dintre acestea sunt construite din chirpici, astfel că asiguraţii plătesc poliţe de 10 euro anual. Pentru restul, de peste 6,2 milioane de case, proprietarii plătesc câte 20 de euro pe an. Termenul-limită pentru încheierea poliţelor a expirat la 6 august, iar cei care nu vor plăti asigurarea riscă amenzi de până la 500 de lei.

Cu chiu cu vai, reprezentanţii Biroului de presă al CSA, singurii prin intermediul cărora Angela Toncescu a acceptat să comunice cu ,,Adevărul", au găsit şi o definiţie a ,,ameninţării bruşte de prăbuşire sau alunecare de teren", sintagmă folosită în ordinul care, în accepţiunea asiguratorilor, e mai presus de lege: ,,surparea bruscă a unei suprafeţe de teren ca urmare a reparării, consolidării locuinţei sau a altor fapte ale omului, şi nu din cauza dezastrelor naturale". Concret, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), societatea împuternicită prin lege, refuză să plătească despăgubiri pentru locuinţele afectate de alunecări de teren, chiar dacă ele sunt construite legal, cu toate avizele emise de autorităţile locale, doar pentru că sunt plasate în zone în care există sau au existat exploatări miniere.

Complicitatea lui Igaş

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Română pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale (ARDDZI), fosta Agenţie Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere, în România există în prezent nu mai puţin de 386 de localităţi aflate în zona unor foste sau actuale exploatări miniere. Aceste localităţi sunt răspândite în 22 de judeţe ale României. 

Un rol important în această operaţiune îl are ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş (42 de ani). El este cel care, legal, poate bloca oricând maşinaţiunile asiguratorilor, dat fiind faptul că instituţia pe care o conduce este iniţiatoarea Legii asigurării obligatorii a locuinţei şi are obligaţia, stipulată în actul normativ, de a supraveghea modul de aplicare a ei. Deşi termenul de încheiere a poliţelor obligatorii pentru casă a expirat, Igaş a adoptat poziţia struţului cu speranţa că nimeni nu va sesiza înşelătoria. El a comunicat reporterilor „Adevărul" prin intermediul consilierului său, Adina Ştefanie, că „va studia ordinul şi va formula un punct de vedere". Nu a făcut-o.

Secretarul de stat Mihai Capră este oficialul responsabil cu supervizarea modului în care firmele care administrează PAID aplică legea. Însă, nu pare deranjat de ordinul Angelei Toncescu. „Va fi probabil o comisie de anchetă care va stabili cu exactitate cauzele alunecării de teren şi se vor plăti despăgubiri dacă este cazul. Oricum, trebuie să vă adresaţi CSA, singura instituţie abilitată să elaboreze norme în acest sens. Luaţi legătura cu dânşii!", a replicat tăios Mihai Capră. Este contrazis chiar de Legea asigurării obligatorii a locuinţelor.

 Potrivit articolului 38, „normele de aplicare a actului normativ se adoptă de către Ministerul Administraţiei şi Internelor şi CSA şi se publică în Monitorul Oficial". Iar normele, care nu modifică sensul legii adoptate încă din 2008, nu au fost semnate doar de Angela Toncescu, ci şi de Traian Igaş.

Statul plăteşte

Specialiştii în Drept sunt şocaţi de iniţiativa Angelei Toncescu, şefa CSA. „Ordinul preşedintelui CSA nu poate «bate» legea şi, pe de altă parte, nu poate reglementa o normă discriminatorie, care contravine articolului 1 din Protocolul 12 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Cei care plătesc poliţa de asigurare obligatorie, dar nu sunt despăgubiţi în cazul în care casele le sunt afectate de alunecări de teren se pot adresa instanţelor împotriva statului român", a declarat pentru „Adevărul" conferenţiarul universitar dr. Ionel Olteanu, specializat în Drept european al drepturilor omului. 

"Cei care plătesc poliţa de asigurare obligatorie, dar nu sunt despăgubiţi în cazul în care casele le sunt afectate de alunecări de teren se pot adresa instanţelor împotriva statului român."
dr. Ionel Olteanu
conferenţiar universitar, specializat în Drept european al drepturilor omului

Profit şi în caz de dezastru

În intervalul 2005 -2010, inundaţiile au distrus complet 15.600 de locuinţe, adică, în medie, 3.120 pe an. Un calcul simplu arată că, chiar şi în cazul în care într-un an ar fi nevoiţi să plătească plafonul maxim de asigurare de 20.000 de euro pentru 3.120 de case, PAID  ar pierde doar 62,4 milioane de euro din cele 147 de milioane strânse anual de la toţi proprietarii din România.

8,4  milioane este numărul total al locuinţelor care ar trebui asigurate obligatoriu în România.

147 de milioane de euro este suma totală pe care asiguratorii o obţin anual din încheierea poliţelor obligatorii.

386 de localităţi din România sunt situate pe foste exploatări miniere.

50 de euro este preţul cel mai mic pentru o poliţă facultativă care o include şi pe cea obligatorie (de 20 de euro), dar cu 13 riscuri asigurate .

500 de lei este amenda maximă prevăzută de lege pentru cei nu-şi fac asigurare obligatorie pentru casă.

Ocnele Mari: edilii dau amenzi „ca primarii"

VÂLCEA
Dorel Ţîrcomnicu

În zonele cu risc iminent de inundaţii şi alunecări de teren, brokerii nu se sfiesc să aplice ordinul abuziv al Angelei Toncescu. Pe „Drumul oaselor", către inima Exploatării Miniere Berbeşti-Alunu, zeci de case, gospodării, drumuri sau terenuri au luat-o la vale din cauza alunecărilor de teren. „Drumul comunal s-a scufundat vreo 20 de centimetri, iar pe la încheieturile casei au apărut fisuri. Am încercat, de un an încoace, să-mi asigur casa, dar nu a fost posibil. Totul s-a redus la amânări, discuţii, «mai vedem»", spune Sorin Jianu (48 de ani), din Bodeşti. Viceprimarul localităţii, Vasile Daju (47 de ani), se conformează ordinului „Toncescu": „Dacă locuinţa respectivului este într-o zonă cu risc, de pe asigurarea obligatorie va fi scoasă componenta acelei asigurări. Deci, dacă sunt alunecări, nu va fi asigurată pentru alunecări, ci doar pentru restul clauzelor prevăzute în contract". În schimb, Daju nu-i va ierta de amenzi pe proprietarii care nu plătesc asigurarea obligatorie.

La Ocnele Mari (Vâlcea), sute de case ridicate legal după alunecările din 2002 şi 2005 nu pot fi asigurate din cauza ordinului „Toncescu“  Foto: adevărul

Elena Zugravu, brokerul care ar trebui să încheie în zonă poliţele pentru PAID, recunoaşte, cu seninătate, că ,,evită" să respecte legea: „Până în acest moment, eu am evitat să fac asigurări persoanelor care locuiesc în zone supuse fie alunecărilor, fie inundaţiilor. Primăria Alunu a trimis un tabel către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, de la Bucureşti, în care sunt menţionate aceste locuinţe. Sunt sub 100 numai la Alunu, iar până în prezent nu am primit un răspuns foarte clar dacă să le asigurăm sau nu. După ce asigurările au devenit obligatorii, statul nu mai plăteşte despăgubiri în cazul unor dezastre, obligaţiile despăgubirilor revenind tot firmelor de asigurare". 

Ocna Mureş: localnicii plătesc, dar nu primesc despăgubiri

ALBA
Nicu Neag

Oraşul Ocna Mureş se află pe lista neagră a asiguratorilor. Motivul: a fost ridicat pe fostele exploatări de sare romane, deschise în secolul II e.n., adică acum aproape 2.000 de ani. La sfârşitul anului trecut, localitatea a fost grav afectată de surparea unei galerii de sare în apropierea centrului oraşului. Dezastrul a dus la formarea unui crater de 10.500 de metri pătraţi, care a înghiţit şi un supermarket.

Efectele alunecărilor de teren din 2010 de la Ocna Mureş au fost devastatoare  Foto: Adevărul

„Noi plătim poliţa, dar ei nu ne despăgubesc"

Deşi erau mai liniştiţi la gândul că, odată cu intrarea în vigoare a Legii asigurării obligatorii a locuinţelor, ar putea primi despăgubiri în cazul unui nou dezastru, proprietarii celor peste 5.600 de case din Ocna Mureş au fost avertizaţi de asiguratori că poliţa nu acoperă tocmai riscul care le dă fiori.

Click pe fotografii pentru a vedea imagini cu efectele alunecărilor de teren de la Ocna Mureş din 2010

Ion Vaida (55 de ani) a încheiat poliţa de asigurare obligatorie a locuinţei de teama amenzii pe care ar putea-o încasa. „Am luat legătura cu mai multe societăţi care încheie poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei şi de la toate am aflat acelaşi răspuns: poliţa nu acoperă riscul de surpare. Eu locuiesc într-un apartament cu două camere, situat la aproximativ 40 de metri de zona cu risc de surpare. Şi eu, şi vecinii mei suntem nemulţumiţi pentru că, în cazul în care dezastrul s-ar repeta, noi nu o să primim niciun leu despăgubire. Practic, am încheiat asigurarea doar ca să fie încheiată şi am mai plătit şi 20 de euro", a explicat Vaida.

„Când vine vorba de Ocna Mureş, niciun imobil din oraş nu poate fi asigurat pentru riscul de surpare. Proprietarii imobilelor au manifestat un interes crescut pentru asigurarea facultativă a locuinţelor", a precizat Delia Lup, reprezentant al filialei din Ocna Mureş a Ardaf, firmă care nu face parte din PAID.