Se redeschide ancheta în cazul Vîntu - FNI - Banca Agricolă

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) infirmă soluţiile de neurmărire penală a lui Sorin Ovidiu Vîntu date în dosarele privind FNI, Banca Agricolă, Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID), dar şi în cazul falimentului Băncii Române de Scont (BRS), informează, joi, Ministerul Public.

UPDATE 17:00 Banii din FNI care au ajuns direct în conturile lui Vîntu Sute de miliarde de lei din Fondul Naţional de Investiţii au fost virate în conturile personale ale lui Sorin Ovidiu Vîntu. Vezi aici detalii!

UPDATE 13:42 Ioana Maria Vlas, despre redeschiderea dosarelor FNI: „e nevoie de circ dacă nu e pâine!”

Vlas a comentat pentru Adevărul despre redeschiderea dosarului Fondului Naţional de Investiţii (FNI), cel pentru care ea a ispăşit o pedeapsă de şase ani şi jumătate de închisoare.

UPDATE 12.09 Parchetul: cum a scăpat Vîntu, de fiecare dată, de braţul legii

UPDATE Într-o intervenţie telefonică la Antena 3, Ioana Maria Vlas, fost preşedinte al SOV Invest, firmă de investiţii care a administrat Fondul Naţional de Investiţii, a afirmat că fostul ministru de Finanţe Decebal Traian Remeş este responsabil pentru modul în care a decurs afacerea în urma căreia au fost păgubiţi circa 300.000 de oameni.

"Redeschiderea dosarelor îmi face bine. Ce pot să îmi facă, să mă spânzure? Nu mai pot, am obosit", a mai spus Ioana Maria Vlas, care a stat şi în închisoare pentru afacerea FNI.

Popa a solicitat redeschiderea dosarului

Ministerul Public a decis redeschiderea dosarului FNI după ce Nicolae Popa, condamnat în lipsă la 15 ani de detenţie pentru prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, a solicitat acest lucru autorităţilor române,  după ce a fost extrădat din Indonezia.

"La propunerea Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, în considerarea dosarelor aflate pe rolul acesteia, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani de către Sorin Ovidiu Vîntu, precum şi a solicitării de redeschidere a dosarului Fondului Naţional de Investiţii formulate de condamnatul Nicolae Popa, înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, au fost analizate cauzele soluţionate anterior de Ministerul Public, având ca obiect fraudarea FNI sau infracţiuni de spălare de bani presupus a fi comise de Vîntu, fiind identificate următoarele dosare:

1. Dosarele penale nr.372/D/P/2004 şi nr.374/D/P/2004 – care au vizat generarea unor pagube în patrimoniul investitorilor FNI;
2. Dosarul penal nr.76/P/2005 – privind prejudicierea Băncii Agricole SA;
3. Dosarul penal nr.754/D/P/2006 – privind constituirea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID) SA;
4. Dosarul penal nr.34/D/P/2005 – privind falimentul Băncii Române de Scont", arată Ministerul Public.

Instanţa supremă a decis redeschiderea dosarelor după ce a identificat numeroase încălcări ale normelor de procedură, dispoziţii repetate de disjungere a cauzei cu privire la unele persoane cercetate şi soluţii atipice pentru practica organelor judiciare.

Potrivit Minsitrului Public, activităţile au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului Gelsor, controlat, direct sau prin persoane interpuse, de Vîntu.

"Faptele săvârşite au vizat, în esenţă, configurarea şi exploatarea într-o perioadă îndelungată de timp a unor fluxuri financiare ilicite, utilizând practic aceleaşi modalităţi de operare şi implicând aceleaşi persoane şi instituţii. Separarea artificială a dosarelor a condus la ignorarea legăturilor temporale şi de cauzalitate, astfel încât cercetările s-au limitat la lămurirea parţială a circumstanţelor în care au fost comise faptele", explică sursa citată.

Între altele, mai spune Ministerul Public, expertizele realizate nu au reliefat beneficiarii finali ai sumelor de bani obţinute şi modul de direcţionare a acestora, deşi acest aspect era de esenţa aflării adevărului.

Vezi pe forbes.ro la ce sumă a fost evaluat Vîntu în Top 500 Miliardari