România, trimisă în faţa Curţii de Justiţie pentru că nu a pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor

Comisia Europeană a trimis joi România şi Grecia în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în legislaţia lor naţională cea de a patra directivă privind combaterea spălării banilor, potrivit unui comunicat de presă.

“Spălarea banilor şi finanţarea terorismului au consecinţe asupra întregii Uniuni Europene. Nu putem lăsa nicio ţară din UE să devină veriga slabă. Din acest motiv, cerem ca toate statele membre să ia măsurile necesare pentru a combate spălarea banilor. Vom continua să monitorizăm foarte îndeaproape şi în mod prioritar punerea în aplicare a acestor norme de către statele membre”, a declarat Comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourová.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.

Aceste norme ar urma să consolidează normele anterioare prin: întărirea obligaţiei de evaluare a riscurilor pentru bănci, jurişti şi contabili; stabilirea unor cerinţe de transparenţă bine definite cu privire la proprietarii reali ai societăţilor comerciale; facilitarea cooperării şi a schimbului de informaţii între unităţile de informaţii financiare din diferite state membre pentru a identifica şi a monitoriza transferurile de bani suspecte, astfel încât să se prevină şi să se depisteze spălarea banilor sau finanţarea activităţilor teroriste; instituirea unei politici coerente faţă de ţările din afara UE care au norme deficitare în materie de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului; extinderea competenţelor de sancţionare ale autorităţilor relevante.

Între timp, în urma dezvăluirilor anchetei Panama Papers şi a atacurilor teroriste din Europa, Comisia a propus a cincea directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a intensifica lupta împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului. Noile norme au intrat în vigoare la 9 iulie 2018, după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre vor trebui să transpună în legislaţiile lor naţionale a cincea directivă privind combaterea spălării banilor până la 10 ianuarie 2020.

În ceea ce priveşte a patra directivă privind combaterea spălării banilor, Comisia a iniţiat până în prezent proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere împotriva a 20 de state membre: trei proceduri se află în etapa sesizării Curţii, nouă în etapa avizului motivat, iar opt în etapa scrisorii de punere în întârziere. Între timp, majoritatea statelor membre ale UE au adoptat legislaţia relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenţie dacă legislaţia respectivă transpune integral dispoziţiile celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor deschise împotriva unor state membre.

Context

În iulie 2017, Comisia a iniţiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere şi a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de 16 state membre, care fie nu notificaseră niciun fel de măsuri (Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Ţările de Jos, Ungaria), fie notificaseră măsuri nesatisfăcătoare (Irlanda, Lituania, Slovacia).

În noiembrie 2017 (împotriva Belgiei şi a Spaniei) şi în ianuarie 2018 (împotriva Austriei şi a Franţei), Comisia a iniţiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor pentru necomunicarea măsurilor de transpunere, deoarece măsurile notificate de statele membre respective reprezentau doar o transpunere parţială.

În decembrie 2017, opt state membre (Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România şi Ţările de Jos) încă nu notificaseră nicio măsură de transpunere. Prin urmare, Comisia le-a adresat un aviz motivat.

De asemenea, în martie 2018, Comisia a trimis un aviz motivat Slovaciei şi Irlandei, care, deşi notificaseră Comisiei o transpunere parţială, încă nu transpuseseră în legislaţia lor naţională obligaţiile principale prevăzute de A patra directivă privind combaterea spălării banilor.

În urma acestor măsuri, majoritatea statelor membre au adoptat legislaţia relevantă. În prezent, Comisia analizează cu atenţie dacă legislaţia respectivă transpune integral dispoziţiile celei de A patra directive privind combaterea spălării banilor, înainte de a decide fie închiderea cazurilor, fie continuarea procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor deschise împotriva unor state membre.

De asemenea, Comisia a trimis astăzi avize motivate Letoniei şi Spaniei, precum şi un aviz motivat suplimentar Maltei, pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în legislaţia naţională cea de A patra directivă privind combaterea spălării banilor, deoarece din legislaţia de transpunere notificată de aceste state reiese că transpunerea nu este completă.

România riscă sancţiuni pentru prima dată de la aderare

Statele membre UE, inclusiv România, aveau termen 26 iunie 2017 pentru transpunerea directivei. Abia în 31 mai 2018 Guvernul a adoptat un proiect de lege în acest sens şi l-a trimis la Parlament.

„Transpunerea directivei privind spălarea banilor a întarziat nejustificat. Ea trebuia transpusă începand cu luna iunie 2015. La 26 iunie 2017 a expirat termenul de transpunere. Directiva aducea o serie de noutăţi in materie  de evaluare a riscurilor de spălare a banilor şi de identificare a beneficiarului real al produsului infracţiunii. Proiectul de lege a fost redactat foarte tarziu de Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. De la începutul lunii martie 2018 a mai stat blocat vreo două luni şi  la Secretariatul General al Guvernului. A fost adoptat un proiect de lege de către Guvern abia la 31 mai 2018. Momentan, proiectul este la Parlament”, declara pentru Hotnews în urmă cu o săptămână Răzvan-Horaţiu Radu, fostul agent al României la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Acesta preciaza că a recoamndat Guvernului în repetate rânduri emiterea unei ordonanţe de urgenţă pentru a se evita procedura mai lungă din Parlament, a proiectului de lege, astfel încât directiva să fie transpusă mai repede. „În ciuda recomandării noastre, nu s-a emis o Ordonanta de Urgenta care ar fi rezolvat transpunerea. Pe zona mea de reprezentare, am comunicat gravitatea problemei decidentilor din alte ministere şi am sesizat  aproape săptămânal conducerea ministerului afacerilor europene cu privire la urgenta transpunerii”, preciza Horaţiu Radu pentru aceeaşi sursă.

„Legea nu este în vigoare şi nici o ordonanţă de urgenţă de transpunere nu s-a dat, deşi am văzut că Guvernul a adoptat la ultima sedinţă  în care putea da ordonanţe de urgenţă vreo 10 asemenea acte normative. Dacă vom fi daţi în judecată de către Comisia Europeană şi ni se vor cere despăgubiri care ar putea ajunge şi la câteva milioane de euro, va fi foarte greu ca România să se apere, pentru că legea nu este în vigoare. Ar fi prima dată de la aderare când am putea fi obligaţi să plătim sancţiuni pentru netranspunerea legislaţiei europene”, avertizat asupra riscului aproape iminent ca România să fie trimisă de CE la Curtea de Justiţie a UE şi condamnată pentru netranspunerea directivei. 

"Neimplementarea la timp a acestei directive ne duce direct spre Curtea de Justiţie a UE şi plata unor sancţiuni foarte mari. Ar fi prima dată în istoria noastră de membru UE când am fi obligaţi să plătim sancţiuni. 11 ani am reuşit să evităm o asemenea contraperformanţă. Şi mai grav este că o asemenea condamnare ar putea veni în perioada exerciţiului de către România a Preşedinţiei Consiliului UE din 2019. Eu am atras în mod repetat atenţia factorilor decizionali din zona afacerilor europene, însă fără rezultat. Am spus în mod repetat că o Ordonanţă de Urgenţă ne-ar fi salvat şi ar fi creat premisele clasării acestui dosar", a declarat şi pentru site-ul ştiripesurse fostul subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. „"Vorbim de o directivă foarte importantă ce are ca obiect combaterea finanţării terorismului şi a spălării banilor. Probabil însă aceste domenii nu sunt de interes. Mă întreb însă dacă atunci când va trebui să plătim sancţiuni, se va regresa statul român împotriva funcţionarilor de rang inferior şi superior care nu şi-au făcut treaba?”, a adăugat acesta.