Reabilitarea şcolilor, ratată în proporţie de peste 80%

Şcoală la sat, România

Finalizarea a 2.500 de grădiniţe şi creşe şi modernizarea a 2.000  de şcoli până în 2020: aşa sună unele dintre promisiunile electorale ale PSD, în baza cărora a câştigat alegerile din 2016. Cifrele, la jumătatea mandatului, vorbesc de la sine: mai puţin de 300 de unităţi au şi fost finalizate.

Epopeea construirii Catedralei Mântuirii Neamului şi, mai ales, sumele de bani de la Buget alocate acestei construcţii au stârnit dezbateri aprinse în societate. Unul dintre lait-motivele invocate a fost tocmai faptul că autorităţile au direcţionat fonduri către Catedrală în dauna unor sectoare prioritare cum sunt Educaţia şi Sănătatea. 

În acest context, la solicitarea „Adevărul”, Ministerul Dezvoltării, al cărui buget reprezintă sursa cea mai importantă pentru construirea de creşe, grădiniţe şi şcoli, a comunicat care este stadiul actual al investiţiilor în instituţiile şcolare. 

„În cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, finanţarea se realizează din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual în bugetul Ministerului Dezvoltării, din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale beneficiare. În limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat, în baza analizei interne de specialitate a propunerilor de finanţare ale autorităţilor locale, Ministerul Dezvoltării întocmeşte şi aprobă prin ordin de ministru lista finală cu obiectivele de investiţii”, se arată în răspunsul trimis de Ministerul Dezvoltării la solicitarea ,,Adevărul”. 

Care este bugetul de finanţare

Concret, Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), se împarte în două etape. În cadrul PNDL - etapa I (2013-2019), prin domeniul specific realizarea/ extinderea/ reabilitarea/ modernizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar sunt incluse la finanţare: 356 de grădiniţe şi creşe, cu o valoare totală a alocării financiare de 274.033 mii lei, şi 819 şcoli, cu o valoare totală a alocării financiare de 842.281 mii lei. Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar a continuat în cadrul PNDL – etapa II (2017-2020), fiind incluse la finanţare: 863 de grădiniţe şi creşe, cu o valoare totală a alocării financiare de 1.181.872 mii lei, şi 1.359 şcoli, cu o valoare totală a alocării financiare de 2.373.885 mii lei.

3% din lucrări finalizate în PNDL II

Numai că din unităţile prevăzute în PNDL I au fost finalizate doar 64 de grădiniţe şi creşe, respectiv 120 de şcoli, adică doar 15.65% din total, deşi programul mai este valabil decât în anul ce urmează.

Nici în cadrul PNDL – etapa II, situaţia nu este mai bună. Datele oficiale arată că au fost finalizate numai 20 de grădiniţe şi creşe, respectiv lucrările pentru 47 de şcoli. Cu alte cuvinte, doar 3% din unităţile înscrise pe hârtie au fost construite sau reabilitate.

De ce primăriile nu atrag banii de la Ministerul Dezvoltării

Mihai Coşer, purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, spune că există mai multe motive pentru care primăriilor le este greu să acceseze bani pentru şcoli.„În primul rând, ca să scrii un proiect durează aproximativ şase luni de zile. Există foarte multe chichiţe ce trebuie respectate ca să accesezi bani prin PNDL. Noi am avut noroc că aveam proiectul scris pentru colegiul pe care vrem să-l construim în Alba Iulia în momentul în care a fost lansat programul. 

Şi atunci am aplicat imediat. Apoi, pe lângă faptul că durează foarte mult timp să scrii un proiect, este cunoscut faptul că primăriile nu au suficient personal specializat pentru astfel de sarcini. Cea mai gravă problemă, însă, este cu licitaţiile. Imaginaţi-vă că sunt licitaţii la care sunt înscrise trei firme de construcţii, iar una dintre ele nici măcar nu se prezintă, dar cu toate astea contestă licitaţia. Şi-apoi se merge la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, la instanţă. Or, toate lucrurile astea durează”, explică reprezentanţii primăriei, la conducerea căreia se află Mircea Hava, membru PNL.

De cealaltă parte, social-democratul Decebal Făgădău, primarul Constanţei, consideră că nu este nicio problemă în procesul aplicării pentru primirea de fonduri de la MDRAP. ,,Nu ni s-a părut că este dificil să scriem proiecte pentru a primi bani de la Ministerul Dezvoltării. Singura problemă pe care am întâmpinat-o este în privinţa licitaţiilor, pentru că firmele de construcţii sau renovări se contestă între ele”, susţine edilul Constanţei.

Cauza: descentralizare eşuată

Însă, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu, spune că numărul scăzut de construcţii de unităţi de învăţământ vine pe fondul unui proiect de descentralizare eşuat.

„În contextul Centenarului se cuvine să recunoştem că dezvoltarea comunităţilor este impiedicată de ratarea proiectului de regionalizare şi descentralizare a României. În acest moment este un proiect abandonat, căci asistăm la tot mai multe măsuri legislative de centralizare, inclusiv în educaţie. Strategia privind modernizarea infrastructurii educaţionale a fost aprobată mult prea târziu (2017) şi încă nu reprezintă cadrul de referinţă pentru planificarea lucrărilor de construcţie şi modernizare, PNDL fiind un program desenat anterior”, explică Vişoianu.

La rândul lui, Alexandru Manda, expert în politici publice la Societatea Academică din România subliniază că în anul 2018 în peste 2.500 de şcoli elevii merg la toaletă în curte.

„Legea educaţiei prevede oricum la art. 105, alin. (2) lit. a) să acorde bani pentru investiţii, reparaţii capitale şi consolidări în edificiile unităţilor de învăţământ. PNDL este un instrument care ar putea fi utilizat pentru a aduce în secolul 21 infrastructura şcolilor în care învaţă copiii României. Să nu uităm totuşi că în 2.500 de unităţi şcolare elevii merg la toaletă în curte. Acesta, zic eu, ar putea fi un adevărat proiect de ţară: la Centenarul României moderne să ne asumăm că nu vom mai forţa niciun elev să îşi facă nevoile în spatele şcolii. În acest sens, văd două soluţii necesare şi interdependente: 1) O mai mare responsabilitate din partea autorităţilor locale, care să depună proiecte pe PNDL şi 2) Ministerul Dezvoltării să prioritizeze proiectele ce ţin de sectorul de educaţie”, este de părere Alexandru Manda.