Răbojul liderilor asociaţiilor de revoluţionari din decembrie '89: şpăgi, şantaje, deturnări de fonduri şi fabrici de certificate

Fostul secretar de stat Emilian Cutean (PSD), la JIlava

În ultimii 25 de ani, unii lideri ai revoluţionarilor din decembrie 1989 au uitat idealurile pentru care au luptat şi au schimbat „baricada”. Unii dintre ei au ajuns în închisori după ce s-au apucat de diverse escrocherii ieftine. Astăzi, Parchetul General a anunţat deschiderea unei anchete potrivit cărora 3.505 persoane au primit titlul pe şpagă sau intervenţii.

Procurorii Parchetului General au suspiciuni că peste trei mii de titluri de revoluţionari au fost acordate în schimbul unor sume de bani. În dosar se vorbeşte despre intervenţii la nivel înalt pentru a întocmi şi distribui actele. Adrian Sanda, oficialul care conduce din 2014 Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR), a fost ridicat de anchetatori şi dus la audieri pentru stabilirea rolului jucat în această anchetă. Luare şi dare de mită, abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, trafic de influenţă şi fals, sunt câteva dintre infracţiunile vizate.

Revoluţionarul timişorean Adrian Sanda este membru social-democrat şi responsabil cu asociaţiile de revoluţionari din partea PSD, a fost numit, în aprilie 2014,  de premierul Victor Ponta la conducerea SSPR.  Adrian Sanda a mai condus SSPR în Guvernul Năstase.

Cazul secretarului de stat Adrian Sanda, implicat în astfel de afaceri, nu este, însă, unul singular.

„Bebe Certificat” şi fabrica de patalamale

„Dar acum, când văd ce se întâmplă, cum îi arestează pe toţi..., iar eu stau cu voi aici şi dacă vreau pot să beau şi un şpriţ. Deci e mai bine. Dacă nu făceam un pas în spate, sută la mie mă costa libertatea”, explica în 2015  fostul baron de Ilfov,  Constantin „Bebe” Ivanovici (69 de ani), de ce a făcut un pas în spate din politică.

Atunci când reporterii „Adevărul” l-au vizitat, Ivanovici era un bătrân supraponderal, care îşi plimbă câinele în fiecare dimineaţă şi care se întâlneşte cu prietenii la o partidă de table. Ivanovici şi-a trăit perioada de glorie la începutul anilor 2000. Era preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov şi om de bază printre baronii cu care PDSR-ul lui Adrian Năstase stăpânea autoritar peste judeţele ţării.

„Declaraţia de avere trebuie să fie confidenţială”

Ivanovici a stat şase ani în Parlamentul României – „Am fost ales şi a doua oară, pentru că mi-am văzut de treabă” – perioadă în care site-ul Camerei Deputaţilor i-a reţinut o singură intervenţie în plen, pe dezbaterea privind introducerea declaraţiilor de avere pentru demnitari: „A da posibilitatea hoţilor sau prietenilor care te duşmănesc să ştie ce ai tu în casă este o aberaţie. Noi trebuie să putem sta liniştiţi în băncile Parlamentului, nu cu frica în sân, gândindu-ne că acasă cineva îi va da copilului în cap sau soţiei. De aceea, declaraţia de avere trebuie să fie confidenţială”.

Bebe avea toate motivele să-şi ţină averea la secret. În calitate de deputat, susţinuse apariţia Legii 42, care le acorda beneficii revoluţionarilor, iar apoi, preluând conducerea Comisiei Parlamentare pentru Sprijinirea Eroilor din Decembrie 1989, transformase această poveste într-o mare afacere. Presa scria de peste 40.000 de patalamale împărţite de fabrica de certificate a lui Bebe Ivanovici oricui era dispus să plătească în schimbul unui astfel de document.

Inclusiv din tipărirea acestor hârtii s-au făcut bani grei, întrucât Ivanovici a omis organizarea unei licitaţii, fapt pentru care s-a ales cu un dosar penal şi cu porecla „Bebe Certificat”. „Şi ce dacă? La alţii poate să le spună şi «Rahat»”, zicea Ivanovici.

A fentat condamnarea

Bebe Ivanovici a fost implicat în două anchete mari, privind afacerile cu revoluţionari: pe de o parte a fost afacerea cu tipărirea a 40.000 de certificate de revoluţionar, fară a organiza licitaţie, prejudiciul stabilit atunci de anchetatori fiind de 63 de milioane de lei vechi. Ivanovici a fost condamnat, în 2003, sub acuzaţia de abuz în serviciu, la un an de închisoare. Nu a stat niciun minut la "răcoare", deoarece judecătorii au constatat că fapta era graţiată. Procesul a încetat în 2004. A fost momentul în care a făcut un pas în spate. Pe de altă parte a fost cercetat pentru că a atribuit zeci de terenuri în Snagov, la tot atâţia aşa zişi revoluţionari, prieteni cu Ivanovici.

„Revoluţionarul” PSD, folosit la mitingurile USL

Fostul deputat PSD Dorin Lazăr Maior, lider al Blocului Naţional al Revoluţionarilor,  nu a avut norocul lui Ivanovici. Fostul parlamentar a fost condamnat în lipsă la şapte ani de închisoare pentru şantaj. După condamnare, Maior a fugit în Dubai şi a încercat să dea şpagă pentru a scăpa de condamnare, dar s-a ales cu un nou dosar.

În momentul condamnării definitive, Maior era secretar executiv în PSD şi fusese deputat în perioada 2000-2004. El  fusese numit în această funcţie în iunie 2012 de Comitetul Executiv al PSD, iar propunerea a aparţinut liderilor PSD Victor Ponta şi Ion Iliescu, informa, atunci, secretarul Consiliului Naţional al PSD, Codrin Ştefănescu.

„Aceasta este o numire bine-venită, care va întări structurile organizatorice ale PSD şi întăreşte protocolul pe care PSD l-a semnat anul trecut cu Blocul Naţional al Revoluţionarilor”, sublinia Codrin Ştefănescu.

În 2012, Maior a coordonat şi a participat la toate mitingurile USL împotriva guvernului Emil Boc, a deciziilor Curţii Constituţionale a României, a procurorilor DNA şi a activităţii ANI. DNA şi ANI erau catalogate de Dorin Lazăr Maior drept „instituţii staliniste care îi terorizează pe politicieni şi oameni de afaceri.“

Regretele tardive ale lui Cutean

Emilian Cutean (47 de ani), fost deputat PSD (2004-2008) şi fost şef al SSPR s-a dus singur la puşcărie în 2012. El a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie.  Cutean a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, fiind acuzat că în anul 2004, în ultimele luni ale guvernării Adrian Năstase, pe când era secretar de stat al revoluţionarilor din decembrie 1989, a alocat asociaţiei pe care o conducea suma de 85.500 de euro de la bugetul de stat, folosind o parte din bani în scopuri personale.

Potrivit DNA, în cursul lunii decembrie 2004, când Cutean nu mai avea calitatea de secretar de stat, a dispus plata unei sume de 2.995. 684 miliarde lei vechi în contul Asociaţiei de revoluţionari „Club 22”, al cărei preşedinte era.

Din această sumă, Cutean a achitat 945.778.886 lei vechi pentru chiria la imobilul deţinut de asociaţie, şi în care locuia şi el, iar cu restul a făcut un depozit bancar. Guvernul dăduse banii pentru problemele sociale ale revoluţionarilor.

În 2004, Cutean a promovat Legea 341 care prevede indemnizaţii pentru luptătorii cu merite deosebite, o afacere care a supt de la bugetul de stat, până în prezent, peste 600 de milioane de euro.  „Am greşit atunci, nu trebuia să introduc noi foloase materiale în lege", recunoaştea din penitenciar, tardiv, Cutean, cu figura unui chelner care a greşit nota de plată, potrivit „Adevărul”.

„Jigodie ordinară! Unde-s cârnaţii mei?”

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de corupţie cu certificate de revoluţionar, este cel al lui George Costin. În 2012, la momentul producerii faptelor, acesta era preşedinte al Asociaţiei „Decembrie 1989 Metrou România”, iar ulterior a fost secretar de stat la Secretariatul de stat pentru problemele revoluţionarilor din decembrie 1989. Costin a fost acuzat că cerea un comision sau o sumă fixă din indemnizaţiile de revoluţionar pe care le primeau membrii Asociaţiei sale.

„Jigodie ordinară! Unde-s cârnaţii mei?”, îşi cerea partea, în interceptările DNA, Costin. În dosar mai sunt judecaţi şi alţi doi membri ai  Asociatiei "Decembrie 1989 Metrou Romania", Mihai Bolocan si Serafim Cotenescu. În decembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, dar sentinţa a fost casată. În acest moment, procesul se rejudecă.

În stenogramele DNA,  Costin discuta cu doi dintre „adjuncţii lui” Serafim Cotenescu şi Mihai Bolocan şi le cere informaţii despre procurorii care îi anchetau.

Într-o discuţie telefonică, datată 10 ianuarie 2012, Costin i-a cerut lui Cotenescu să obţină informaţii despre procurorii care erau pe urmele lor. „Da, domnu` ministru… şi… va spun eu… Îl aranjez… Dacă nu… dacă vreţi să va aduc o mâna, o mâna va aduc, dacă vreţi”, a spus Serafim Cotenescu, preşedintele unei asociaţii de revoluţionari din Câmpulung Muscel. Costin răspunde: „Spune sau nu spune, nu are importantă că după aia eu ajung în instanţa, dar eu vreau să-i omor pe ăştia, înţelegi? Eu până nu-l omor pe procurorul asta, nu mă las!”.

Falsurile de la Braşov

În 2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov a deschis patru dosare penale pe numele unor revoluţionari din ALRUE, pentru înşelăciune. Constantin Grancea, Ana Ramona Ilie, Ioan Marian Bercea şi Marius Diea au fost trimişi în judecată pentru înşelăciune. Ei ar fi obţinut indemnizaţiile de luptători remarcaţi pe baza unor acte false, arată rechizitoriile procurorilor.
Aceştia ar fi obţinut pe nedrept de la Casa de Pensii indemnizaţii cuprinse între 14.000 şi 86.000 de lei. În plus, Constantin Grancea nu ar fi avut cum lupta în Revoluţie fiindcă în decembrie 89 era închis la Penitenciarul Mărgineni pentru furt din conductele de benzină, potrivit rechizitoriului, potrivit Digi24.