Puiu Popoviciu a dat în judecată statul român la Tribunalul internaţional din Washington

Două firme înregistrate în Cipru şi care deţin participaţii la mai multe companii prin care omul de afaceri Puiu Popoviciu derulează proiecte imobiliare au înregistrat o plângere la adresa statului român la Centrul Internaţional de Reglementare a Disputelor privind Investiţiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID). România este acuzată de încălcarea tratatului bilateral de protejare reciprocă a investiţiilor semnat cu Republica Cipru în 1991.

Pârâţi în plângerea depusă de cele două offshore-uri cipriote, Bladon Enterprises Ltd. şi Germen Properties Ltd. sunt preşedintele României, premierul, ministrul Justiţiei şi cel al Finanţelor. Reclamantele sunt reprezentate de doi avocaţi britanici, precum şi de biroul din Londra al casei americane de avocatură Shearman & Sterling, una dintre cele mai mari din lume. 

După cum informează publicaţia Profit.ro, citând surse la curent cu speţa, obiectul plângerii împotriva României depuse la ICSID de cele două firme înregistrate în Cipru l-ar constitui sechestrele instituite de procurorii români pe mai multe active imobiliare ale unor companii controlate de Bladon Enterprises Ltd. şi Germen Properties Ltd. 

Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv anul trecut la 7 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa şi se află în prezent la Londra.  

Anul trecut, România a adoptat o lege prin care toate acordurile bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de statul român cu ţări membre UE, inclusiv cel cu Ciprul, îşi încetează valabilitatea prin acordul părţilor sau sunt denunţate, ca urmare a incompatibilităţii lor cu legislaţia UE. 

Mai mult, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis în martie 2018 că prevederile acestor tratate încalcă normele UE pentru că permit unor tribunale arbitrale internaţionale precum ICSID să interpreteze legislaţia UE în litigii dintre investitori şi state membre fără ca deciziile acestor structuri de arbitraj să poată fi contestate în instanţe de judecată din UE, ceea ce subminează calitatea CJUE de instanţă supremă în ceea ce priveşte legislaţia Uniunii.   

Condamnarea şi fuga din ţară a lui Popoviciu

Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv, în data de 2 august 2017, la şapte ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită în dosarul Ferma Băneasa. Întrucât nu s-a prezentat la Poliţie şi nici nu a fost găsit de anchetatori pentru executarea pedepsei, Popoviciu a fost dat în urmărire internaţională.

Puiu Popoviciu a fost reţinut la Londra în 14 august, anul trecut, după ce s-a prezentat împreună cu un avocat la Poliţia londoneză, care l-a citat la adresa furnizată de către poliţiştii români, după ce aceştia îl localizaseră pe omul de afaceri. Ulterior, el a fost pus în libertate în schimbul unei cauţiuni de 200.000 de lire sterline, fiind obligat să poarte o brăţară electronică de supraveghere. De asemenea, el este obligat să se prezinte 3 zile pe săptămână la secţia de poliţie din Londra.

În 17 august 2017, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au trimis autorităţilor judiciare din Anglia mandatul european de arestare pe numele lui Puiu Popoviciu, ceea ce înseamnă că acestea au fost sesizate şi vor decide în consecinţă.

Motivarea magistraţilor pentru condamnarea lui Popoviciu

Concret, Puiu Popoviciu a fost găsit vinovat de două infracţiuni: complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită, iar pentru fiecare dintre infracţiuni a primit câte 7 an de închisoare, iar după contopire a rămas cea mai mare condamnare. Decizia în acest caz a fost dată de Ana Maria Dascălu (preşedinte), Ştefan Pistol şi Geanina Cristina Arghir.

Curtea Supremă a  prezentat şi care probele din dosar care dovesc acest lucru. „Înalta Curte apreciază că menţinerea pedepselor de câte 7 ani închisoare pentru fiecare din infracţiunile săvârşite, reprezintă proporţional o măsură a sancţiunii penale, acest inculpat, astfel rezultă din probatoriul administrat:

-Astfel, în motivarea Curţii Supreme se reţine că omul de afaceri „a fost „organizatorul” (până la momentul 2002-2004) „din umbră” (declaraţia inculpatului Alecu Ioan Niculae, conţinutul înregistrărilor ambientale), declaraţiile martorilor membri ai Senatului şi Biroului de Senat ale USAMV Bucureşti, în parte, declaraţiile sale, la punerea în practică, pas cu pas, a interesului (Proiectul Băneasa „este al 2-lea meu copil”) trecerii terenului de 224 ha din domeniul public, în proprietatea societăţii comerciale pe acţiuni S.C. Băneasa Investments S.A. şi după anul 2004, a S.C. Băneasa Rezidenţial S.R.L. şi S.C. Băneasa Business and Technology Park S.A. (inculpatul Bejenaru Andrei Mihai, la cercetarea judecătorească în fond, a declarat că, acum terenul este în proprietatea societăţii menţionate) nelegal, pentru atingerea scopului urmărit interpunând S.C. Log Trans S.A., pe inculpatul complice Bejenaru Andrei Mihai şi girând, ca vicepreşedinte al CA, AGA sau AGEA (ale S.C. Băneasa Investments S.A.) „inginerii financiare” menite a micşora semnificativ aportul bănesc cu care se obligase iniţial acţionarul majoritar (BTC LTD) comparativ crescând procentul de participare a acţionarului USAMV Bucureşti, terenul căruia (atribuit nelegal în proprietate la 06 iunie 2001) a fost subevaluat la 1 dolar/mp la cererea şi cu suportarea taxelor, a SC Băneasa Investments SA (inculpatul Bejenaru Andrei Mihai a declarat că firma evaluatoare a fost aleasă de el, la sugestia unei lucrătoare de la Registrul Comerţului)”.

La fel, potrivit aceleiaşi motivări, inculpatul Puiu Popoviciu „pentru a „controla” activităţile de cercetare penală ce se efectuau, începând cu octombrie 2008, şi de a obţine o soluţie favorabilă, de netrimitere în judecată în dosarul nr.206/P/2006 ce-l privea pe el şi pe coinculpatul Alecu Ioan Niculae, a folosit ajutorul şi implicarea inculpaţilor Şerban Ilie Cornel („Cornel”) şi Pitcovici Petru Daniel, persoane cu funcţii importante, de nivel înalt, în cadrul unor servicii speciale ale Ministerului de Interne, despre aceştia (fără a le divulga numele) inculpatul Alecu spunând că dl. Popoviciu  i-a spus că este prieten cu cineva de la „Doi şi un sfert” şi „nu vor păţi nimic” în săvârşirea infracţiunii de corupţie şi, de către inculpaţii menţionaţi, a infracţiunii de favorizare, infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei.”