Procurorul August Lazăr, propunerea pentru şefia Parchetului General, va susţine pe 21 aprilie interviul la CSM. Cum arată proiectul de management

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Procurorul Augustin Lazăr este propunerea pentru şefia Parchetului General FOTO Mediafax
Procurorul Augustin Lazăr este propunerea pentru şefia Parchetului General FOTO Mediafax

Procurorul Augustin Lazăr, propus pentru şefia Parchetului General, va susţine pe 21 aprilie interviul în faţa Consiliului Superior al Magistraturii. Atunci CSM va da şi un aviz consultativ care va fi transmis ministrului Justiţiei. Ulterior, acesta va ajunge la preşedintele României care va lua o decizie finală în acest sens.

CSM a stabilit luni calendarul pentru examinarea propunerii ministrului Justiţiei de avizare a numirii lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în funcţia de procuror general al României: 

  • 4 aprilie - punerea în dezbatere publică a proiectului de management şi efectuarea verificărilor asupra candidaturii;
  • 21 aprilie - analizarea rezultatelor demersului anterior şi intervievarea candidatului;
  • 22 aprilie - transmiterea avizului către Ministerul Justiţiei

Pe 1 aprilie, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a transmis Consiliului Superior al Magistraturii propunerea pentru numirea în funcţia de procuror general al României a lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

„În cadrul dialogului cu ministrul justiţiei, domnul procuror Augustin Lazăr a demonstrat că are viziunea managerială, determinarea şi autoritatea necesară pentru reformarea şi consolidarea Ministerului Public. Domnul procuror Augustin Lazăr are o experienţă relevantă în management judiciar, având o vechime în funcţia de procuror de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcţii de conducere. Ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a coordonat şi instrumentat cauze complexe, cum ar fi urmărirea şi repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, în care a fost necesară o vastă cooperare judiciară internaţională. Anterior, ca procuror şef la secţia de anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică din cadrul PÎCCJ a participat nemijlocit la acţiunea de reformare şi modernizare a Ministerului Public, care a generat premisele creării structurilor specializate de parchet din cadrul acestei instituţii. În desemnarea propunerii, ministrul justiţiei a avut în vedere îndeplinirea criteriilor de integritate, vechimea neîntreruptă în Ministerul Public, experienţa profesională şi managerială relevantă şi capacitatea decizională”, potrivit unui comunicat emis de Ministerul Justiţiei la începutul lunii.

Procurorul general al României este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Candidaţii trebuie să aibă o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

CSM a pus în dezbatere publică proiectul de management

CSM a pus luni, în dezbatere publică, proiectul de management al procurorului Augustin Lazăr, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de Procuror General al României, document din care reiese că unul dintre obiective sale este "pregătirea unor procurori cu vocaţie europeană".

În document, magistratul vorbeşte despre necesitatea reformei justiţiei prin restructurarea parchetelor mici şi comasarea lor în unităţi mari, pentru ca procurorul român să se adapteze standarelor europene, mizând pe cooperarea judiciară internaţională şi pregătirea unor procurori cu vocaţie europeană care "trebuie să fie capabili să facă faţă unei justiţii comunitare, precum şi de a se adapta la schimbările legislative intervenite, cu o alenţie sporită la demersurile de unifîcare apracticii judiciare", arătând că se are în vedere "elaborarea unui ghid de bune practici în materia cooperării judiciare internaţionale (eventual împreună direcţia de resort a Ministerului Justiţiei)".

De asemenea, magistratul subliniază "importanţa conduitei în mediul judiciar, a capacităţii de comunicare cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar şi administrativ, justiţiabilii, persoanele implicate în actul de justiţie, operatorii de intelligence, reprezentanţii mass-media care reflectă activitatea organelor judiciare ca formatori de opinie inclusiv în domeniul înfăptuirii justiţiei".

Augustin Lazăr are în vedere "elaborarea unei strategii privind modul de sesizare a parchetelor, care să prevadă noi surse de sesizare, mai ales privind infracţiunile grave (surse deschise, numere Telverde, sesizări ale instituţiilor şi persoanelor cu atribuţii legale în acest sens), modul în care circulă, pe cale administrativă, modul de verifîcare a îndeplinirii, de către subiectele obligate, a obligaţiilor legale de sesizare a parchetului " dar şi efectuarea unui schimb permanent de informaţii cu instituţiile care au obligaţii legale în domeniu, se mai arată în documentul citat.

Alte priorităţi ale procurorului sunt legate de elaborarea unei metodologii privind luarea măsurilor asigurătorii dar şi o strategie de modernizare a informatizării.

Pe aceeaşi temă:

INTERVIU Augustin Lazăr: Ministerul Public se află într-un punct critic al modernizării. Procurorii au nevoie de un nou spirit de echipă

Procurorul Augustin Lazăr, propunerea Ministerului Justiţiei pentru şefia Parchetului General. Ce surpriză i-a pregătit Inspecţia Judiciară

Cine sunt magistraţii care atacă funcţia de procuror general al României

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite