Preşedintele Camerei de Comerţ Mihail Vlasov vrea să acapareze prin lege mediul de afaceri

Mihail Vlasov vrea să acapareze mediul de afaceri

Camera Deputaţilor a dezbătut, pe furiş, la 9 decembrie, modificarea Legii camerelor de comerţ, care lărgeşte nepermis de mult atribuţiile acestor entităţi private. Deşi proiectul a fost criticat de Guvern şi respins de Senat la 1 octombrie 2013, deputaţii l-au luat totuşi din nou în discuţie.

„Beneficiile” proiectului de lege

Iniţiativa legislativă măreşte birocraţia şi bagă mâna în buzunarele oamenilor de afaceri. Patronii vor fi obligaţi să obţină, contracost, de la camerele de comerţ atestate de înregistrare şi de actualizare anuală, sub sancţiunea blocării conturilor şi a suspendării activităţii. CCIR vrea să formeze astfel o nouă bază de date a comercianţilor, paralelă cu cea de la Registrul Comerţului.
Instituţia condusă de Mihail Vlasov urmează să avizeze organizarea de târguri şi expoziţii de către orice persoană, fizică sau privată. În plus, în cazul înregistrării unor marci, OSIM nu va putea să dea curs cererii în lipsa avizului Camerei de Comerţ.

Motivele invocate de deputaţii care doresc modificarea legii de funcţionare a CCIR sunt puerile. Potrivit iniţiatorilor, noua lege va realiza „un cadru juridic coordonat pentru un climat concurenţial stimulativ, fundamentat pe competitivitate”. Deputaţii vor să stimuleze domeniile de activitate slab dezvoltate şi să elimine „zonele comerciale oculte”. De asemenea, modificările legislative ar contribui la „cunoaşterea structurii activităţilor economice, în scopul corelării cu activitatea economică de stat (...) pentru a evalua gradul de dezvoltare a economiei naţionale”.

Guvernul a criticat iniţiativa

Executivul a emis un punct de vedere, în care a criticat iniţiativa legislativă. Astfel, dubla înregistrare a comercianţilor - la Registrul Comerţului şi la Camera de Comerţ - nu doar contravine angajamentelor asumate de România la UE pentru reducerea sarcinilor şi a costurilor legate de operarea unei afaceri, dar măreşte birocraţia şi, implicit, descurajează mediul de afaceri. În plus, prevederea nu se justifică, în condiţiile în care camerele de comerţ au acces nelimitat la bazele de date ale Registrului Comerţului.
Guvernul a mai arătat că avizarea târgurilor şi a expoziţiilor de către camerele de comerţ este susceptibilă de a încălca art. 45 din Constituţie, care garantează libertatea economică. În plus, competenţele de avizare sunt prerogative ale autorităţilor publice.

Alte critici au fost aduse prevederilor referitoare la sancţiunile aplicate comercianţilor care nu se înregistrează la camerele de comerţ. „Sancţiunile complementare – blocarea contului bancar şi suspendarea activităţii operatorului economic – sunt foarte drastice în raport cu obiectivul urmărit prin aplicarea regimului sancţionator. Sancţiunile sunt prevăzute a fi aplicate automat în toate cazurile şi pe durată nedeterminată, ceea ce contravine principiului proporţionalităţii sancţiunii cu gravitatea faptelor”, se menţionează în Punctul de vedere al Guvernului.

Interesele din spatele legii

Autorii controversatului proiect de lege nu sunt străini de anumite interese în această iniţiativă. Deputatul PNL Romeo Nicoară este coleg de partid cu Mihai Vlasov, preşedintele CCIR, iar deputatul din partea Minorităţilor Aurel Vainer este membru în consiliul de conducere a Camerei încă din 1995. Potrivit propriei declaraţii de avere, anul trecut Aurel Vainer a încasat de la CCIR o indemnizaţie de 30.000 de lei. Legăturile lui Vainer cu Vlasov nu se opresc aici. Deputatul deţine 1.544 de acţiuni, în valoare de 32.880 lei, la Romexpo SA, societate controlată de Camera de Comerţ şi Industrie.