PRECEDENT De ce plimbarea lui Vasile Avram cu elicopterul reprezintă şpagă?

Pentru a dovedi că transportul gratuit cu elicopterul are caracterul unui folos necuvenit, DNA citează o decizie dată de Curtea de Apel Alba-Iulia în dosarul fostului director al Direcţiei Publice Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Alba (DPCEP), Nicoleta Claudia Puşcaş.

Fostul şef al arbitrilor Vasile Avram este acuzat de procurorii anticorupţie că a primit şpagă de la omul de afaceri Sorin Ţerbea 19.000 de euro, dar şi transport gratuit cu elicopterul pe ruta Bucureşti-Târgu-Mureş.

În propunerea de arestare a lui Vasile Avram şi Sorin Ţerbea, DNA susţine că „în ceea ce priveşte transportul cu elicopterul (care era închiriat pe numele societăţii de salubrizare a lui Ţerbea), transport al cărui caracter gratuit a fost confirmat de ambii inculpaţi, practica judiciară este constatată în sensul că şi un astfel de transport gratuit are caracterul unui folos necuvenit (Curtea de Apel Alba Iulia, sentinţa penală nr. 72 din 22 ianuarie 2010 )". Potrivit DNA, această concluzie s-a impus cu atât mai mult cu cât Avram s-a deplasat la Târgu-Mureş în calitate oficială şi urma să supervizeze (având, deci, atribuţii de control) meciul la care participa echipa sponsorizată şi susţinută constant de Ţerbea, ceea ce afectează în mod evident neutralitatea lui Avram.

Acuzaţii: a folosit maşina de serviciu

Nicoleta- Claudia Puşcaş a fost trimisă în judecată în septembrie 2007 la Judecătoria Alba Iulia. Ea a fost acuzată că a produs instituţiei un prejudiciu de aproximativ 1.800 de lei prin utilizarea, în interes personal, a autoturismului de serviciu cu care s-a deplasat de la locul de muncă la domiciliu sau de acasă la serviciu, pe ruta Alba Iulia - Cugir. Acuzaţiile: infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice şi fals intelectual.

Achitată de Judecătoria Alba Iulia

Judecătoria Alba Iulia a decis iniţial achitarea fostei directoare, după ce au fost anulate mai multe fotografii făcute de poliţişti cu Puşcaş la volanul instituţiie. Motivul: aceste probe ar fi fost obţinute ilegal, fără autorizaţia prealabilă a judecătorului. În apel, Tribunalul Alba a reţinut că un poliţist poate oricând interveni atunci când constată o infracţiune flagrantă.

Probe anulate de instanţă

„Or cu acea ocazie s-a constatat că la bordul maşinii nu exista foaie de parcurs, iar inculpata a arătat că se deplasa în interiorul oraşului, însă apoi a revenit şi a arătat că venea de la domiciliul din Cugir. Ca atare procesul verbal de la acea dată nu este lovit de nulitate", se arată în motivarea Tribunalului Alba. Judecătorii au decis că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni şi au decis condamnarea acesteia la plata unei amenzi administrative în valoare de 500 de lei.

Curtea de Apel Alba - Iulia care a menţinut această sentinţă penală în cazul Nicoletei Claudia Puşcaş şi a motivat hotărârea în 11 puncte:

1. Analiza efectivă a probelor esenţiale supuse aprecierii Curţii relevă, fără dubiu, că infracţiunea de abuz în serviciu există şi a fost săvârşită cu vinovăţie .

2. Deşi acuzaţiile aduse de DNA Nicoletei Puşcaş depăşesc cu mult anvergura acţiunilor acesteia, nefiind în măsură a fi probate prin mijloace suficient de puternice, clare şi concordante sau întemeiate pe stări de fapt necontestate, aşa cum impune sarcina probei mai presus de orice îndoială în lumina reglementărilor Convenţiei, Curtea reţine că aceasta nu avea prin lege dreptul să folosească maşina de serviciu în interes personal.

3. Curtea relevă faptul că dreptul Nicoletei Puşcaş la decontarea cheltuielilor de transport (drept discutabil de altfel) nu poate transforma conduita sa într-un abuz justificat, prin utilizarea în interes personal a autoturismului de serviciu.

4. Curtea constată că apărarea fostei directoare, în sensul inexistenţei unui temei legal de a uza de maşina instituţiei sunt infirmate de actele dosarului, în speţă, de o adresă a Consiliului Judeţean Alba şi care relevă, expres şi limitativ, atribuţiile şi drepturile ce decurg din funcţia de director, printre acestea neregăsindu-se posibilitatea de a folosi în interes personal autovehiculul pus la dispoziţie de Consiliul Judeţean.

5. Referitor la aspectul inexistenţei unui prejudiciu, fapt ce ar impune, în opinia inculpatei, constatarea inexistenţei infracţiunii de abuz în serviciu, Curtea arată că în speţă, contrar susţinerilor acesteia, prejudiciul există şi a fost produs ca urmare a actelor sale abuzive, chiar dacă nu este de anvergura celui stabilit iniţial prin raportul întocmit de specialistul DNA şi care se întemeia pe un număr de curse nedovedite.

6. Însăşi inculpata recunoaşte că, în zilele în care îşi desfăşura activitatea peste programul de lucru, era în imposibilitate de a se deplasa în localitatea de domiciliu şi apela la serviciile şoferului instituţiei, care o transporta la Cugir.

7. Mai mult, inculpata arată în declaraţiile sale că a uzat de maşina instituţiei pentru a-şi transporta mama bolnavă la spital, în vederea supunerii acesteia la anumite proceduri, însă acest lucru îl constituie o excepţie.
...

8. Chiar dacă, în cauză conduita inculpatei se circumscrie ilicitului penal, Curtea nu poate ignora motivele plauzibile care au determinat folosirea maşinii instituţiei şi care au o legătură vizibilă şi suficientă cu necesitatea imperioasă a deplasării sale la serviciu, în condiţiile în care locuia în altă localitate şi nu avea acces, după orele de program, la un alt mijloc de transport.

9. Curtea consideră în aceste circumstanţe că numărul relativ redus al curselor efectuate şi scopul în care a fost utilizată maşina instituţiei privează fapta de pericolul social specific unei infracţiuni, prin atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de lege.

10.Curtea arată că în speţă, activitatea inculpatei trebuie privită în ansamblu, acţiunile sale neimpunându-se a fi disociate, prin prisma criteriilor ce vizează persoana, de rezultatele notabile obţinute în exercitarea funcţiei.

11. Curtea constată că în speţă conduita socială ireproşabilă a inculpatei anterior săvârşirii infracţiunii, cât şi poziţia sa procesuală adecvată în faţa autorităţilor judiciare, coroborate cu aspectele ce ţin exclusiv de modul şi mijloacele de comitere a infracţiunii, scopul urmărit şi consecinţele minore cauzate, justifică pe deplin achitarea acesteia.