Poșta Română susține planul de listare la bursă. Sindicatele vorbesc despre „performanță cosmetizată”

Reprezentanții Companiei Naționale „Poșta Română” susțin că intenția Guvernului de a lista compania la bursă confirmă direcția corectă urmată în ultimii ani, în timp ce sindicatele critică dur rezultatele prezentate de conducere, pe care le consideră selective.

Poșta Română susține planul de listare la bursă. FOTO: Arhivă

Poșta Română, una dintre cele mai mari companii de stat, a înregistrat în 2024 un profit net de 70,7 milioane lei și venituri totale de 1,791 miliarde de lei. În același timp, numărul mediu de angajați a scăzut la 20.154, cu peste 10% mai puțin față de 2020, când erau 23.045 de salariați.

„Acest demers reprezintă o confirmare clară a direcţiei corecte urmată de Poşta Română, care, în ultimii ani, a implementat măsuri clare de modernizare şi eficientizare. Suntem pregătiţi pentru fiecare etapă a acestui proces, având ca obiectiv principal valorificarea potenţialului companiei în beneficiul singular al statului român”, au transmis reprezentanții companiei.

Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații (FSPC) susține însă că datele financiare nu indică o performanță constantă, ci una fluctuantă, prezentată convenabil în spațiul public.

„Federaţia atrage atenţia că rezultatele financiare oficiale ale companiei nu descriu o linie constantă de performanţă excepţională, ci o evoluţie oscilantă, prezentată public selectiv, în funcţie de convenienţele de imagine ale conducerii”, au transmis sindicaliștii.

Aceștia spun că includerea Poștei Române pe lista companiilor analizate pentru listare la bursă vine în contradicție cu discursul oficial din ultimii ani: „Federaţia constată «cu îngrijorare» şi «cu un profund sentiment de ironie amară faptul că aceeaşi conducere care a ocupat spaţiul public cu declaraţii despre «profituri istorice», despre «cel mai bun an din istoria recentă a Poştei Române» şi despre succes managerial excepţional vede astăzi compania inclusă pe lista societăţilor analizate public pentru listarea la bursă a unor pachete minoritare»”.

Potrivit documentelor prezentate de sindicaliști, profitul brut al companiei a fost de 45,517 milioane lei în 2021, 18,855 milioane lei în 2022, 17,534 milioane lei în 2023 și 85,253 milioane lei în 2024.

Pentru anul trecut, compania a anunțat și profitul net de 70,7 milioane lei, descriind perioada drept „cel mai bun an din istoria sa recentă”.

Sindicaliștii contestă însă interpretarea. 

„Problema nu este că există un rezultat bun în 2024. Problema este că, pornind de la un singur an foarte bun, ni se cere să credem într-o poveste continuă de succes, deşi propriile date oficiale ale companiei arată că între 2021 şi 2023 profitul brut a coborât de la peste 45,5 milioane lei la sub 19 milioane lei şi apoi la circa 17,5 milioane lei. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o performanţă lineară, stabilă şi structurală, ci despre o evoluţie fluctuantă, pe care managementul o împachetează propagandistic atunci când îi convine. Salariaţii Poştei nu trăiesc din comunicate triumfaliste şi din auto-laudă instituţională. Ei trăiesc din salarii, din condiţii de muncă, din investiţii reale în clădiri, dotări, formare profesională şi din existenţa unui dialog social autentic”, spun aceștia. 

FSPC atrage atenția și asupra renunțării la mecanismul de compensare a costului net al serviciului universal în perioada 2020–2024.

„Aşadar, nu vorbim despre o compensaţie refuzată de stat, nu vorbim despre o imposibilitate juridică externă, ci despre o opţiune asumată de companie, care a intrat singură într-un ciclu de desemnare cu plafon de compensare zero”, notează FSPC. 

Sindicaliștii subliniază că, în anii anteriori, compania a primit compensații de la stat: „Chiar dacă documentele ANCOM consultate public nu personalizează în mod nominal autorul deciziei, ele confirmă existenţa propunerii de zero lei/an şi efectul său juridic devastator pentru perioada 2020-2024. De aceea, rămâne legitimă întrebarea publică privind răspunderea managerială pentru această opţiune. Cu atât mai mult cu cât, în anii anteriori, când compania nu a renunţat benevol la acest mecanism, Poşta Română a primit efectiv compensaţii de la stat pentru costul net al serviciului universal: 4.252.328 lei pentru anul 2017, 6.285.244 lei pentru anul 2018 şi 9.640.585 lei pentru anul 2019, adică în total 20.178.157 lei. Aceste sume nu sunt estimări sindicale, nu sunt interpretări gazetăreşti şi nu sunt speculaţii, ci date oficiale publicate de ANCOM”.

Reprezentanții FSPC susțin că lipsa acestor fonduri a afectat investițiile în infrastructură și condițiile de muncă: „Ar fi putut însemna lucrări de reabilitare pentru oficii şi centre poştale aflate într-o stare improprie, dotări logistice mai bune pentru salariaţii din teren, bugete de formare profesională reale, programe de perfecţionare, resurse pentru sănătate şi securitate în muncă, reducerea presiunii pe bugetul de salarii şi, implicit, o capacitate mai mare de a susţine drepturi salariale şi sociale în negocierea colectivă”.

Sindicatele acuză și lipsa de reacție a autorităților. 

„Într-o companie în care statul român este acţionar majoritar şi controlează, prin AGA, direcţia strategică şi mecanismele de supraveghere, autoritatea publică nu se poate declara străină de starea de fapt pe care a tolerat-o. Când ai fost avertizat şi nu ai intervenit, când ai avut pârghiile şi ai ales să nu le foloseşti, răspunderea nu mai este una morală sau politică doar în subsidiar, ci una directă pentru perpetuarea acestei stări de fapt”, spun sindicaliștii. 

FSPC insistă că rezultatele reale nu pot fi evaluate doar prin indicatori financiari comunicați public. 

„Ori, în timp ce managementul cere credit public pentru un vârf de profit înregistrat în 2024, realitatea socială şi instituţională arată că salariaţii nu au avut parte nici de o distribuţie echitabilă a beneficiilor, nici de un climat de dialog colectiv pe măsura acestei retorici de succes. Profitul invocat public nu poate deveni paravan pentru întrebările esenţiale privind modul în care au fost pierdute resurse, ratate oportunităţi şi ignorate obligaţiile sociale ale conducerii”, au mai transmis aceștia. 

În concluzie, sindicaliștii afirmă: „Pe de o parte, ni se vorbeşte solemn despre «cel mai bun an», despre management vizionar şi despre succes istoric. Pe de altă parte, compania apare în discuţii publice privind listarea unor participaţii minoritare, iar în spatele acestei imagini stau ani de oscilaţii financiare, o renunţare oficială la compensarea serviciului universal şi o lipsă evidentă de explicaţii convingătoare faţă de salariaţi şi opinia publică. Când pui cap la cap toate aceste fapte oficiale, concluzia este una singură: Poşta Română nu poate fi condusă prin marketing instituţional şi lozinci de autosatisfacţie. Salariaţii au nevoie de adevăr, de răspundere managerială şi de o administrare care să nu sacrifice interesul companiei şi al lucrătorilor pentru avantajul de imagine al unor persoane trecătoare prin funcţii”.

Planuri de listare la bursă

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul lucrează la o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea unor pachete minoritare de acțiuni.

„Statul va rămâne acţionar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menţinut integral”, a declarat acesta, menționând că printre companiile vizate se află Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, iar pentru altele – inclusiv Poșta Română – procesul depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile.