Petreceri de după vacanţa de Sărbători

Crăciunul pe rit vechi continuă şirul chefurilor dintre ani

Sfântul Ion şi Crăciunul pe rit vechi continuă şirul chefurilor dintre ani. Mii de români au profitat pentru a-şi mai lua câteva zile libere. Sute de ruşi şi basarabeni, care petrec Crăciunul pe rit vechi, au încins petreceri în noaptea de miercuri spre joi, în staţiunile de la munte, cu mâncare şi muzică românească. 

Sărbătorile de după Anul Nou aduc profit hotelierilor care încasează cel puţin 150 de euro pentru fiecare client care şi-a rezervat un sejur de trei zile. Hotelierii şi proprietarii de pensiuni din Predeal au pregătit mese îmbelşugate şi focuri de tabără.

„Cina festivă a început afară, cu foc de tabără, şi produse tradiţionale pregătite în jar", afirmă Răzvan Antonaru, hotelier.

Turiştii s-au încălzit cu vin fiert şi au gustat din porcii de lapte, la proţap. De pe masă nu au lipsit slănina, jumările, micii şi cârnaţii. Preparatele au fost pregătite pe jarul încins, unde a fost copt şi bulzul vânătoresc.

„Cel mai mult mi-a plăcut purceluşul cu măr în gură. N-am mai văzut un porc aşa mic. Am primit coada şi o ureche şi le-am împărţit cu fratele meu", a spus Doina Botnaru, de şase ani.

Ruşii şi basarabenii s-au arătat încântaţi de băuturile româneşti, dar şi de cântecele ardeleneşti. Unul dintre localurile care a răsunat de muzică şi dans a fost hotelul Sinaia din staţiunea cu acelaşi nume.

Aici s-a cântat şi s-a dansat până dimineaţă, în ritmuri pentru toate gusturile.

„În fiecare an, în ianuarie, organizăm Crăciunul. Avem aproximativ 200 de invitaţi din Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă", spune  Ciprian Stanciu, agent de turism.

Douăsprezece feluri de bucate

Peste 400 de cetăţeni din Republica Moldova au petrecut Crăciunul în staţiunea Slănic Moldova din judeţul Bacău. Fiecare basarabean a plătit câte 180 de euro de persoană pentru cinci zile de sejur.

„Din 1990 ani vin cu familia şi prietenii la Slănic Moldova ca să-mi petrec Crăciunul. Mâncarea este foarte bună, aerul este curat, apele din staţiune sunt minunate şi anul acesta am avut noroc pentru că am prins şi zăpadă. Ne simţim ca la noi acasă", ne-a spus Ioan Istrate, unul dintre

petrecăreţi. De la chef nu au lipsit cele 12 feluri de mâncare, votca, muzica rusească şi horele româneşti.

„În ajunul Crăciunului noi obişnuim să mâncăm 12 feluri de mâncare. Ele simbolizează cei 12 apostoli din Biblie. Este greu să poţi consuma atâta mâncare, însă tradiţia cere ca măcar să gustăm din fiecare", a spus Victoria Horescu. Petrecerile nu se opresc aici, pentru că, peste câteva zile, ei vor serba şi Anul Nou.

Azi, femeile petrec, iar bărbaţii gospodăresc

De sute de ani, la 8 ianuarie comunitatea greacă din localitatea tulceană Izvoarele serbează Ziua Babelor. Bărbaţii se ocupă de treburile gospodăreşti, iar femeile se gătesc şi pleacă la distracţii.

„Noi facem pe femeile în casă, ele nu pun mâna pe nimic, se gătesc de dimineaţă, apoi pleacă şi petrec între ele, doar femei, noi nu avem voie să intrăm, mergem când termină petrecerea şi le luăm acasă", povesteşte primarul comunei Izvoarele, Niculache Peiciu.

Moaşele stau în jilţuri în timp ce prin faţa lor trec zecile de familii ale căror copii au fost moşiţi de ele. Familiile care au un copil mai mic de un an aduc diverse plocoane, precum colaci, o găină friptă şi o sticlă cu vin.

„Toate aceste obiceiuri arhaice precreştine în continuitatea celor creştine sunt păstrate şi în ziua de astăzi şi trimit spre ritualurile de fertilitate şi bogăţie de altădată", spune profesorul universitar Chirică Lefter, născut în comuna Izvoarele.
Au  mai contribuit Cristina Nica şi  Claudiu Banea

Crăciun ucrainean

Peste 36.000 de ucraineni din Maramureş au sărbătorit ieri Naşterea Domnului, la Lunca, pe Valea Ruscovei. „Avem norocul de a trăi într-o zonă favorizată din punct de vedere al interferenţelor culturale", explică dr Mihai Dăncuş, directorul Muzeului de Etnografie din Sighetu Marmaţiei.

Focul de Sfântul Ion arde criza oltenilor

Mihai, din Balasan, a făcut focul de Sfântul Ion pentru a alunga spiritele  Foto: F. Ardelean

lSătenii din localitatea doljeană Balasan, lângă Băileşti, au adunat tot anul roţi de cauciuc pentru a le aprinde lângă o fântână sau la o margine de drum. Oamenii spun că flăcările stropite din când în când cu busuioc ţin departe sărăcia, boala şi spiritele rele şi vestesc vremuri mai bune, cu belşug şi sănătate.

Dinainte să cânte cocoşul în sat era, ieri, fum gros şi răsuna muzică populară. Nea Stănică şi fiul lui, Mihai, făcuseră focul la miezul nopţii şi urmau să-l ţină aprins până ce începeau să iasă femeile la tămâiat.

„La noi nu intră şi nu iese nimeni, până nu stropim cu agheasmă, că poate vine cu murdărie", zise tânărul de 19 ani. Aşa că a luat găleata cu apă în care înmuiase busuioc şi o aruncă pe maşină. Deşi are doar 19 ani, băiatul ştie totul despre obiceiurile din ziua Sfântului Ion.

Povesteşte că bătrânii puneau focul lângă fântâni, pe care le ferecau cu lacăte, ca să nu arunce răuvoitorii gunoaie, iar ei să bea apoi apa spurcată care să le aducă boală şi necazuri. „Pun şi o albie aici, ca să arunce femeile bani când trec la tămâiat. Io le dau cu agheasmă şi le urez sănătate", spune Mihai.

Nea Stănică îşi pune an de an speranţele de mai bine în flăcările care purifică şi alungă relele din bătătura lui. „Ăsta e focul sfânt al lu' Sfântul Ion, care arde răul şi aduce timpuri mai bune. Am sărăcit de tot cu criza asta nenorocită", oftează bărbatul.

Sărbătoare în satul Sfântului Ion

În satul Sântioana, judeţul Cluj, dintre cei 540 de localnici aproximativ două sute poartă numele de Ioan sau Ioana. Satul aflat la o aruncătură de băţ de municipiul Gherla a fost atestat în 1305, iar numele îi vine de la Sfântul Ion.

Ieri dis-de-dimineaţă, satul părea părăsit. Aproape toţi sătenii se aflau la biserică. Chiar dacă se numesc Gheorghe, Vasile, Ion sau Ioana, locuitorii aşezării întinse de-a lungul unei străzi principale se adună aproape toţi la una din cele două biserici din sat, pentru a sărbători atât Sfântul Ion, cât şi Boboteaza. Asta deoarece localitatea are un singur preot, Vasile Pop, el fiind nevoit să sfinţească apa în ambele lăcaşuri de cult.

„La 6 decembrie se ţine slujba de Bobotează în mod normal, la o biserică, iar la 7 decembrie vin aici, cu cealaltă parte a satului, care nu pot ajunge dincolo, pentru a ţine Sfânta Liturghie de Sfântul Ion şi să sfinţesc apa", ne spune părintele.

"Ăsta e focul sfânt al lu' Sfântul Ion, care arde răul şi aduce timpuri mai bune. Am sărăcit de tot cu criza asta nenorocită."
Nea Stănică
localnic