Parchetul General explică traseul Dosarului „Erata”: În acest caz se fac cercetări pentru abuz în serviciu, fals şi uz de fals

Parchetul General a precizat joi că, în dosarul „Erata”, pe 2 septembrie 2014 s-a început urmărirea pentru abuz în serviciu, iar pe 8 iunie s-au extins cercetările şi pentru fals şi uz de fals, cauza ajungând la procurori după ce instanţa a apreciat că în primă fază nu au fost investigate faptele reclamate.

Potrivit unui comunicat emis de Parchetul General, dosarul „Erata” a fost deschis pe 30 septembrie 2013 ca urmare a unei plângeri formulate de „persoana fizică C.C.”, iar în prezent, acest, în acest caz de fac cercetări cu privire la fapte.

Dosarul, în care se fac cercetări cu privire la modul în care judecătorii Curţii Constituţionale au emis, în 2012, hotărârea de invalidare a rezultatului referendumului privind demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost retrimis procurorilor în urma unei decizii a instanţei.

Parchetul General precizează că în acest dosar, prin rezoluţia de pe 11 octombrie 2013, procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de şase judecători ai Curţii Constituţionale, respectiv Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antonela Motoc şi Puskas Valentin Zoltan, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, apreciind că fapta nu există.

Ca urmare a acestei decizii anunţate de procurori, de neîncepere a urmării penale, persoana fizică C.C. a formulat o plângere care a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluţia de pe 26 noiembrie 2013 de către procurorul şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetului.

Ulterior, persoana a făcut o plângere la Curtea Supremă, care pe 4 iunie 2014 a admis plângerea formulată de aceasta, soluţia atacată fiind desfiinţată, iar cauza trimisă Parchetului General - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, în vederea efectuării de cercetări cu privire la plângerea formulată.

Instanţa a reţinut că „în speţă, deşi exista obligaţia de a desfăşura o anchetă efectivă, nu au fost luate măsuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate”.

„Cu toate că obligaţia investigării faptelor este una de mijloace şi nu de rezultat, în cazul de faţă lipseşte ancheta însăşi (nu există nici un mijloc de investigare a plângerii). În consecinţă, deşi plângerea formulată nu este, în mod vădit lipsită de bază factuală (se întemeiază pe constatări publicate în M.Of. nr. 616 din 27 august 2012), soluţia de neîncepere a urmăririi penale, prin care se constată inexistenţa faptelor, nu decurge din administrarea unor probe care să infirme susţinerile petentului”, arăta instanţa în decizie.

Ulterior, pe 29 iulie 2014, dosarul de la Curtea Supremă a fost trimis Parchetului General, fiind repartizat spre soluţionare.

Pe 22 septembrie 2014, prin ordonanţă, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, iar pe 8 iunie 2015 s-au extins cercetările şi pentru fals intelectual şi uz de fals, prevăzute de articolul 289 alineatul 1 şi articolul 291 Cod penal anterior, cu aplicarea articolului 5 Cod penal anterior.

„În prezent, având în vedere criticile formulate de instanţa de judecată şi conformându-se dispoziţiilor acesteia, procurorul efectuează acte de urmărire penală”, potrivit comunicatului emis de Parchetul General.

Preşedintele CCR, audiat la Parchetul General

În acest dosar, miercuri a fost audiat la Parchetul General preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, el spunând că rezultatul referendumului din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu nu ar fi fost altul dacă nu exista erata redactată de CC.

Până în prezent, au mai fost audiaţi foşti şi actuali membri ai CC, printre care Tudorel Toader, Acsinte Gaspar, Aspazia Cojocaru, precum şi pe Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi Toni Neacşu, fost membru CSM.

Curtea Constituţională a adoptat, pe 2 august 2012, o hotărâre cu privire la referendum, însă a constatat că din aceasta lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la scrutinul care avusese loc pe 29 iulie 2012. 

Astfel, după publicarea hotărârii, a fost emisă o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, respectiv peste 18 milioane.

Erata, semnată de judecătorul Ştefan Minea

Pe 6 august 2012, Curtea a transmis erata, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase pe 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis.

Erata a fost întocmită şi semnată atunci de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare la Monitorul Oficial. Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Completarea la hotărârea Curţii Constituţionale de pe 2 august 2012, prin care s-a precizat temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendum, a fost făcută cu acordul majorităţii judecătorilor, arăta atunci Curtea Constituţională.

„Judecătorul-raportor, sub îndrumarea căruia s-a redactat hotărârea, a procedat cu acordul majorităţii judecătorilor Curţii la completarea considerentelor acesteia, precizând că, pentru stabilirea numărului total de cetăţeni români care trebuiau să îşi exprime opţiunea, «sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului»”, preciza CC.

Judecătorii Curţii Constiţionale Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader, care au făcut opinie separată la hotărârea de invalidare a referendumului de pe 29 iulie 2012, şi-au argumentat dezacordul prin faptul că decizia a fost luată în baza „eratei” la adoptarea căreia ei nu au fost consultaţi.

„Dezacordul exprimat în raport cu hotărâre de invalidare a rezultatelor referendumului naţional din data de 29 iulie 2012, are la bază faptul că aceasta a fost adoptată prin raportare la prevederile art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, soluţie prefigurată prin «erata» din data de 6 august 2012, referitoare la Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 3 din 2 august 2012 , «erată» la adoptarea căreia nu am fost consultaţi, procedeu fără precedent în jurisprudenţa constituţională”, se arăta în opinia separată la hotărârea CC din 21 august 2012.

Cei trei magistraţi subliniau că, pe de o parte, prin Hotărârea nr. 3 de pe 2 august 2012, CC a statuat în sensul că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate "au dreptul de a vota în mod liber în străinătate pe listele electorale suplimentare", iar "raţiunea pentru care aceşti cetăţeni nu sunt înscrişi în listele electorale permanente rezidă în faptul că nu au domiciliul în ţară, astfel încât numărul acestora nu poate influenţa cvorumul legal de participare la referendum, respectiv majoritatea persoanelor înscrise pe listele electorale permanente", iar pe de altă parte, erata completatoare face referire la "listele electorale cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv", aşadar indiferent de domiciliu.

Predescu, Gaspar şi Toader arătau că, în aceste condiţii, cifra de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, cifră luată în considerare la adoptarea hotărârii, nu reflectă structura şi dimensiunea corpului electoral actual.

„Pornind de la continua scădere a populaţiei României, de la datele statistice furnizate în mod oficial, de la necesitatea eliminării din liste a celor decedaţi, a persoanelor care au pierdut cetăţenia ori drepturile electorale considerând că în listele electorale permanente nu pot fi incluşi cetăţenii români cu domiciliul ori reşedinţa în străinătate şi nici cei ale căror acte de identitate nu sunt valabile, constatăm că datele finale sunt de natură să conducă la validarea rezultatelor referendumului”, susţineau cei trei judecători constituţionali.

Hotărârea Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului a fost citită atunci în Parlament. La momentul publicării ei în Monitorul Oficial, a încetat interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Băsescu şi-a reluat atribuţiile constituţionale şi legale de preşedinte al României, conform deciziei CC.