Noua Lege a Educaţiei, renegată şi de iniţiatoarea Ecaterina Andronescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ din Senat     FOTO: Eduard Enea/Adevărul
Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ din Senat     FOTO: Eduard Enea/Adevărul

Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ a Senatului, de unde proiectul noii Legi a Educaţiei a fost lansat în dezbatere publică, a anunţat la Adevărul Live că nu-şi asumă prevederile şi că acesta trebuie modificat.

După doar două zile de dezbateri şi după ce a fost criticat de toată lumea, proiectul noii Legi a Educaţiei a rămas fără niciun susţinător. Chiar şi Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ a Senatului, de unde proiectul a plecat spre consultare, a anunţat ieri că nu-şi asumă prevederile. Ba mai mult, pentru că i s-a reproşat că a trimis spre consultare o copie învechită după legea în vigoare, Andronescu a recunoscut că proiectul trebuie modificat serios. „Aş vrea să nu-mi puneţi în sarcină prevederile acestui proiect. Au rezultat din dezbaterea din Comisia pentru Învăţământ a Senatului”, a declarat marţi la Adevărul Live Ecaterina Andronescu.

La rândul lui, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a subliniat că este dezamăgit de document. „Proiectul este departe de ceea ce am discutat că avem nevoie. Mă aşteptam ca acest proiect să ofere un punct de vedere mai actualizat”, a declarat pentru „Adevărul” Sorin Cîmpeanu.

Pe de altă parte, sindicaliştii susţin că de proiect ar fi trebuit să se ocupe chiar ministrul, care cunoaşte cel mai bine problemele din sânul sistemului. „Iniţiativa trebuie să aparţină Guvernului, prin ministerul de resort”, a spus liderul de sindicat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret“.

Bac internaţional, un vis prea scump

Însă se pare că Ecaterina Andronescu nu intenţionează să stea departe de noua lege. Întrebată dacă este dispusă să-şi asume responsabilitatea pentru coordonarea unui astfel de proiect, fostul ministru a susţinut că „niciodată nu m-am dat înapoi de la responsabilităţi, dar acest proiect trebuie ameliorat substanţial în conţinut”.

Astfel, una dintre principalele propuneri ale acesteia pentru ameliorarea legii este o specializare mai accentuată în ultimele două clase de liceu şi Bacalaureatul diferenţiat, în funcţie de competenţe şi de direcţia pe care elevul doreşte să o urmeze. „Dacă acceptăm Bacalaureat diferenţiat, nu putem accepta rute profesionale identice pentru toţi cei care se orientează spre o formă sau alta. Astfel, în lege trebuie să prevedem rute ulterioare. Spre exemplu, cineva a vrut să susţină cea mai simplă formă de Bacalaureat cu care nu are acces în universitate, dar dacă peste o jumătate de an se gândeşte că ar trebui totuşi să meargă spre o universitate, atunci să aibă posibilitatea să se întoarcă şi să susţină un Bacalaureat adecvat şi să poată merge mai departe, deci să fie un sistem deschis“, este varianta de examen propusă de senator.

În acest context îşi face loc şi introducerea Bacalaureatului Internaţional, ca opţiune pentru elevi, deşi Andronescu atrage atenţia asupra costurilor mari pe care le-ar presupune o astfel de alternativă. „Este o formulă care a fost acceptată în România, nu a fost prinsă în lege pentru că atunci când ne-am interesat, taxa era de 6.000 de euro. Nu am putut să introducem Bac-ul Internaţional pentru că era greu să punem în sarcina părinţilor o asemenea susţinere. Dacă găsim o formulă care să fie rezonabilă şi pentru părinţi şi să nu creăm şi discriminări prin modul în care introducem în lege, atunci nu am nimic împotrivă“, a spus Andronescu.

Expertul în Educaţie Marian Staş aminteşte însă că, de fapt, taxa de 6.000 de euro nu ar fi pusă în cârca părinţilor, fiindcă este vorba de taxa pe care o plăteşte şcoala ca să se înscrie la Bacalaureatul Internaţional. „6.000 e taxa anuală de membership a şcolilor. Un set de examene de absolvire revine la 400-450 de euro/elev. Comitetele de părinţi pot acoperi 80% din aceste costuri, iar familiile, restul de 20%“, a explicat Staş.

„Homeschooling“-ul, reglementat prin lege

Cât priveşte articolul 68, alineatul 9 din proiectul noii legi care spune că  „elevii educaţi acasă, în condiţiile legii, pot susţine examenul de Bacalaureat în unul din centrele în care acesta se organizează”, Andronescu a mărturisit că ar trebui făcută o echivalare a învăţării nonformale, pentru ca tinerii care îşi permit să poată studia acasă. „Va trebui să găsim o formulă prin care competenţele acestea achiziţionate nonformal să poată fi recunoscute. Astfel, prin procese de evaluare, să poată şi aceşti copii să se înscrie la examenele naţionale. Trebuie să dăm mai multă flexibilitate prin lege“, a mai spus Andronescu.

Directorii de şcoală, aleşi ca rectorii

Fostul ministru ar schimba şi modul în care sunt numiţi directorii de şcoli. Mai exact aceasta ar vrea ca directorii de şcoală să fie aleşi ca rectorii. „Este tot un fel de concurs pentru că te supui votului după ce ai prezentat un plan managerial. Dacă cel ales nu face ceea ce s-a angajat să facă, atunci legea trebuie să prevadă pârghii în mâinile celor care l-au votat ca să poată să-l scoadă din funcţia respectivă. Până la urmă, consiliul acela profesoral este responsabil pentru soarta şcolii şi pentru performanţa ei. Directorul trebuie să ştie că răspunde şi în faţa Consiliului profesoral, şi în faţa părinţilor“, a spus Andronescu.

Modificări-cheie

Una dintre cele mai importante modificări din proiectul de lege este introducerea concursului de admitere la liceu, pe lângă Evaluarea Naţională. Astfel, admiterea la liceu ar urma să se desfăşoare în două etape. La liceele bune se va organiza concurs, iar elevii vor intra în funcţie de media compusă din nota de la examen (50%), media de la Evaluarea Naţională (30%) şi mediile anilor de gimnaziu (20%). Însă Evaluarea Naţională se transformă şi ea într-un examen la 5 materii, parte din probe putând fi susţinute şi în timpul ultimului an de gimnaziu. O altă modificare pe care o aduce noul proiect este descentralizarea unităţilor de învăţământ. Mai exact, concursurile de ocupare a posturilor vacante pentru cadrele didactice sau directori nu vor mai fi organizate de inspectoratele şcolare, ci de unităţile de învăţământ, după o metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite