Ne este frică de război, dar nu vrem la armată. Cum explică experții asta

Trei sferturi dintre români consideră războiul din Ucraina periculos pentru noi, mai bine de jumătate vor să dăm mai mulți bani pe armament, dar campaniile de recrutare ale Ministerului Apărării rămân fără succes în condițiile în care Armata are mare nevoie de militari. 

În 2007 s-a suspendat pe timp de pace serviciul militar FOTO Mircea Moira/Shutterstock

Mai mult de trei sferturi dintre români consideră că războiul din Ucraina este periculos pentru România, și tocmai de aceea peste jumătate sunt de acord ca România să aloce mai mulţi bani pentru Armată, relevă datele unui sondaj realizat de INSCOP. Cu toate acestea, românii nu se înghesuie la campaniile de recrutare lansate de Armata Română care are mare nevoie de militari profesioniști, dar și de voluntari.

76% dintre români consideră că războiul din Ucraina este periculos pentru România, în timp ce 21,7% sunt de părerea contrarie. Cercetarea scoate în evidență faptul că angajaţii la stat cred într-o proporţie ceva mai mare decât media că războiul din Ucraina este periculos pentru România. Iar cei care nu consideră războiul periculos pentru România sunt mai ales: bărbaţii, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei inactivi potenţial activi și cei cu un venit mai ridicat.

În același timp, 59,8% dintre români spun că sunt de acord ca România să aloce mai mulţi bani pentru Armată, iar 36,6% îşi exprimă dezacordul. Sunt de acord ca România să aloce mai mulţi bani pentru Armată mai ales persoanele cu vârsta peste 45 de ani, persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe, locuitorii din Bucureşti şi din mediul urban, angajaţii la stat şi cei care nu au cont pe social-media. Cei care nu sunt de acord sunt mai ales tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie primară, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din rural și cei cu un venit mai redus.

Recrutările nu au succes

Cu toate că percep pericolul de război și acceptă cheltuieli militare mai mari, românii nu sunt pregătiți, însă, să-și apere țara. Cu un serviciu militar obligatoriu suspendat în 2007, timp de zece ani Ministerul Apărării Naționale (MApN) nu a introdus nimic în loc. Abia după 2017 a intrat în vigoare rezerva voluntară, unde cei care doresc să facă parte din rezerva operaţională primesc un venit de 30 la sută din solda unui militar şi participă la un program de instruire de câteva săptămâni pe an. Chiar dacă a fost puternic mediatizat, programul nu este unul de succes, doar 3.000 de persoane alăturându-se acestuia.

În plus, recent, MApN a pus în aplicare planul de recrutare 5.093 de locuri de soldaţi şi gradaţi profesionişti, în 41 de judeţe din ţară şi în Bucureşti, dar nici acest program nu a avut succes. Astfel s-a ajuns ca Armata Română să aibă în prezent 81.000 de oameni și numai 55.000 de rezerviști, dar cei din urmă sunt deja la limita de a ieși din evidențele celor care pot fi mobilizați pentru că sunt îmbătrâniți. În principiu, România ar trebui să aibă între 100.000-120.000 de militari activi și cel puțin 80.000 în rezervă. De exemplu, Suedia, o ţară cu 10 milioane de locuitori, are o rezervă de peste 80.000 de militari, echipaţi şi dotaţi cu tot ce au nevoie.

Patriotismul este pe cale de dispariție

Sociologul Alfred Bulai a explicat pentru „Adevărul” de ce nu mai există niciun fel de atracție pentru haina militară.

„În primul rând, și poate cel mai important, un studiu realizat recent arată că patriotismul este pe unul dintre ultimele locuri la tineri atunci când vorbim de valori. Cel mult zece la sută l-au menționat. Apoi, poate la fel de important, un procent mare, probabil majoritar, din populația tânără este la muncă în străinătate. Oamenii s-au mutat efectiv ca să câștige bani mai mulți, în condiții de muncă mai bune, de cele mai multe ori. Iar cei rămași acasă nu sunt atrași de serviciul militar pentru că după ce s-a suspendat armata obligatorie a existat o politică cel puțin stupidă care promova faptul că serviciul militar este o prostie de sorginte comunistă. Este evident că cei născuți după anii ’90 au preluat acest val de idei imediat”, a declarat sociologul.

De ce este benefică pregătirea militară

Alfred Bulai a ținut să precizeze că, în opinia lui, serviciul militar are și beneficii.

„Sigur, această armată trebuie făcută în condiții decente, nu cu spălat toaletele cu periuța de dinți și cu subofițeri sau gradați nesimțiți. Trebuie făcută cu o cazare corespunzătoare și cu hrană în regulă. Poate pare un clișeu, dar serviciul militar îi maturizează pe tineri. Ajung și ei pe picioarele lor. Apoi, o pregătire militară minimală este extrem de utilă. Vă amintesc de un supraviețuitor de la tragedia „Colectiv” care a povestit că a scăpat pentru că și-a amintit și pus în practică ceva ce a învățat când făcea armata. Într-o încăpere inundată de fum a realizat că trebuie să stea cât mai aproape de sol (fumul este mai ușor, se ridică - n.r.) și a reușit să scape nevătămat. Oricum, acel PTAP (Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei - n.r.) care se făcea pe vremuri, o pregătire minimală militară a tinerilor, nu era o corvoadă, ba chiar era motiv de distracție cu tot cu tragerile cu puștile JEKO. Ca o concluzie, cred că lipsa de recruți este o problemă reală, dar și că există mecanisme să aduci oamenii să facă serviciul militar. Dacă vrei asta cu adevărat”, a precizat Alfred Bulai.

Respect și bani mai mulți

La rândul lui, analistul militar Aurel Cazacu spune că MApN poate avea succes în campaniile de recrutare dacă respectă câteva reguli.

„În primul rând este vorba de încrederea pe care o dă sistemul militar. Acesta trebuie să dispună de echipamente militare moderne începând de la armamentul individual. Nu poți să mai dotezi militarii cu arme de acum 40 de ani. Asta dă lipsă de încredere, mai ales că tinerii din ziua de azi se documentează, știu de ce sunt în stare acele arme. Apoi vorbim de calitatea formării subofițerilor și ofițerilor inferiori. Nu mai trebuie să existe umilință în Armata Română. Între militari și superiorii lor trebuie să existe o relație strictă, dar de camaraderie, nu cu umilință așa cum era pe vremea lui Ceaușescu. Atunci existau subofițeri care se distrau batjocorind militarii. Total greșit. Totodată, trebuie lucrat la salarizare, dar nu așa cu un procent sau două, ci masiv. Un militar nu trebuie să aibă problema banilor, a întreținerii familiei. În plus, o astfel de creștere salarială trebuie comunicată în clar în anunțuri, clipuri sau afișe. Trebuie precizată cu exactitate valoarea soldei pentru soldați, gradați, subofițeri sau ofițeri. Exact ca într-o ofertă de serviciu și sunt sigur că apar și recruții”, a subliniat Aurel Cazacu.