NATO, Armata şi UE sunt instituţiile în care românii au acum încredere

Actualul context social şi economic generat de războiul din Ucraina i-a făcut pe români să-şi pună speranţa în alte instituţii decât cele care apăreau pe primele locuri în sondaje, de obicei. Experţii susţin că e doar un moment.

NATO, Armata şi UE. Aşa arată top 3 instituţii în care îşi pun încrederea românii, potrivit ultimului sondaj Românii, azi - O perspectivă actuală asupra viitorului din perspectiva românilor, făcut de Reveal Marketing Research. Astfel, 40% din respondenţi declară că au încredere în NATO, 38%, în Armată, pe locul al treilea fiind UE, cu 37%. Următoarele două instituţii sunt Biserica – 33% şi Ministerul Apărării, cu 29%.

Războiul de la graniţa României este motiv de îngrijorare pentru 66% dintre români, după eventualitatea unei crize economice şi creşterea preţurilor la bunurile de consum – 72%.

Sondajul mai arată că nivelul de îngrijorare al românilor este în creştere în 2022 – 18%, comparativ cu anul trecut – 12%, proporţia de anul acesta fiind identică cu cea din primăvara lui 2020, când a început pandemia.

„Un mod de a lua temperatura”

Sociologul Alfred Bulai afirmă că sondajele sunt doar un mod de „a lua temperatura” în societate într-un anumit moment. „Temperatura vizavi de îngrijorările şi preocupările oamenilor şi care sunt dictate de context. Există o reactivitate a oamenilor la ce se întâmplă în spaţiul public la nivel de comunicare politică. Suntem influenţaţi de modul în care avem acces la media şi de modul în care ni se construiesc anumite tipuri de probleme. Dacă eu am introdus acum NATO în această ecuaţie şi eu vorbesc de fapt non-stop despre NATO versus Rusia şi că singura garanţie de apărare a României e NATO, sigur că te face să supervalorizezi NATO. Oamenii sunt expuşi la un gen de imagine, la un gen de informaţii şi reacţionează firesc la acestea. Peste două luni, când războiul din Ucraina va cădea pe planul doi pentru că nu se mai întâmplă nimic spectaculos şi vom avea preţuri aberante, se vor schimba priorităţile. Dacă mâine vom avea un cutremur de 7,2, vă garantez că nimeni nu va mai vorbi de războiul din Ucraina, nici de NATO, nici de nimic, pentru că vom avea alte priorităţi”, explică sociologul.

În plus, mai spune specialistul, răspunsurile într-un sondaj depind foarte mult şi de cum este formulată o întrebare şi care sunt variantele de răspuns care se dau respondenţilor: „Dacă eu nu pun ca variantă de răspuns Armata, atunci ea nu va apărea deloc. Dacă întreb în ce politicieni aveţi încredere şi îl inventez pe Popescu Nicolae, veţi vedea că vor exista oameni care să aibă o părere despre Popescu Nicolae. De aceea e important să ştim cum s-au făcut sondajele, exact metodologia. Pentru că pot să fac în aşa fel încât să iasă Armata şi pe ultimul loc. Dacă pun o întrebare de raţionalizare înainte de genul: credeţi că armata României e în stare să apere România, vă garantez că Armata va coborî dramatic pentru că răspunsul la întrebarea referitoare la încrederea în Armată devine realist. La fel şi cu Biserica: credeţi că e un model preotul de la dv. din comună? Nu, va răspunde majoritatea. Şi dacă pui apoi o întrebare despre încrederea în Biserică, o să vezi că se prăbuşeşte în sondaj pentru că am dat un context raţional şi i-am făcut pe oameni să se considere că nu e chiar aşa”. 

COVID-ul ne sperie tot mai puţin

Datele sondajului par să susţină părerea specialistului. Un nou val de COVID-19 mai îngrijorează doar pe 33% dintre români, procentul fiind în scădere. Percepţia sentimentelor negative a scăzut la nivel general – doar 38% dintre români declară că simt o stare de furie, comparativ cu 60% la începutul pandemiei (martie 2020). Aşadar, ieşirea din pandemie şi eliminarea restricţiilor impuse în starea de alertă generează creşterea satisfacţiei cu privire la starea de spirit, întrucât oferă posibilitatea de întoarcere la normalitate.

Dacă în primăvara anului 2020 doar 21% dintre români se simţeau energici şi motivaţi, iar procentul acestora a scăzut până la 16% în aceeaşi perioadă a anului 2021, în această primăvară, 40% dintre români declară că cele mai puternice sentimente resimţite sunt pozitive. Şi nivelul de optimism cu privire la viitor este în creştere, românii considerând că anul viitor va fi cu 5 procente mai mulţumitor decât anul curent. Cei mai optimişti cu privire la viitor sunt tinerii cu vârste până în 35 ani.

Românii consideră că instituţiile cele mai responsabile de modul în care decurg lucrurile în România sunt cele cu putere de decizie la cel mai înalt nivel (Guvernul României – 72%, Parlamentul – 64%, partidele politice – 62%), în timp ce doar 1 din 3 români consideră responsabilitatea individuală un factor importat în modul cum decurg lucrurile în ţară.

Familiile cu copii economisesc cel mai mult

Pandemia i-a constrâns pe români să cheltuie mai puţin, iar produsele şi serviciile ce răspund nevoilor de bază (produse alimentare, de igienă, de curăţare a casei, medicamente, utilităţi) sunt principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate. Acestea au fost indicate în proporţie de 70% de români pe parcursul ultimilor 3 ani.

Comparativ cu anul 2021, primăvara anului 2022 înregistrează o scădere a cheltuielilor pentru casă (eletrocasnice, mobilier, decoraţiuni) de la 30% până la 19 % şi o creştere a cheltuielilor pe achiziţiile ce ţin de dezvoltare personală şi experimentare de lucruri noi (călătorii/ vacanţe, ieşiri în oraş) de la 22% până la 26%.

Numărul persoanelor care declară că economisesc a scăzut de la 20%, în 2021, până la 18%, în 2022. În continuare familiile cu copii economisesc cel mai mult (26%), în timp ce în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani procentul a scăzut de la 24% la 19%, iar ponderea persoanelor vârstnice cu comportament de economisire a crescut cu 10 procente (20%) faţă de anul 2021.