Motivul respingerii celor 5 procurori de către Iohannis. CSM nu a primit adrese de la CNSAS, dar a avut declaraţiile lor pe propria răspundere
0
Consiliul Superior al Magistraturii a precizat, după ce Iohannis a respins propunerea procurorilor pentru DIICOT şi DNA pentru că nu au avut adresa de la CNSAS, că instituţia nu a comunicat Consiliului dacă magistraţii au colaborat sau nu cu serviciile, însă candidaţii au depus declaraţie pe proprie răspundere.
„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a stabilit calendarul pentru examinarea propunerilor ministrului justiţiei de avizare a numirii în aceste funcţii de conducere, procedurile desfăşurate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii fiind realizate cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale incidente. (...) Procedura de avizare a propunerilor de numire în funcţiile de conducere prevăzute la art. 54 alin. (1) din aceeaşi lege include depunerea de către candidaţi a unei declaraţii pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi nici nu au colaborat cu acestea, condiţie a cărei îndeplinire a fost verificată în procedurile în cauză. În acelaşi timp, potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (2) din aceeaşi lege, în toate cazurile au fost transmise Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii solicitări de verificare şi comunicare a apartenenţei sau colaborării candidaţilor cu serviciile de informaţii înainte de 1990”, precizează CSM, printr-un comunicat de presă.
Potrivit aceleiaşi surse, după expirarea termenului de 15 zile prevăzut de art. 54 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, în condiţiile necomunicării unor eventuale elemente de apartenenţă sau colaborare a candidaţilor cu serviciile de informaţii, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat propunerile anterior menţionate, formulate de ministrul Justiţiei.
„La adoptarea hotărârilor au fost avute în vedere toate aspectele de legalitate a procedurii. Condiţia de a nu fi făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 şi de a nu fi colaborat cu acestea a fost verificată în raport de declaraţiile pe proprie răspundere, depuse de candidaţi, precum şi de împrejurarea că, în termenul prevăzut de lege, Consiliului Superior al Magistraturii nu i-au fost comunicate de către instituţia abilitată răspunsuri afirmative în acest sens”, mai spune CSM, care mai arată că procedura de verificare a îndeplinirii condiţiei corespunde practicii administrative constante a Consiliului Superior al Magistraturii.
Precizările vin după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, l-a acuzat pe preşedintele Klaus Iohannis de dublu standard în ceea ce priveşte respingerea numirii Adinei Florea la conducerea DNA, precizând că atunci când a propus procurorul-şef pentru DIICOT, şeful statului nu a întrebat de declaraţia de la CNSAS.
„Nu am fost doarte surprins de decizia preşedintelui, ci de motivare. A vrut să meargă pe argumente de legalitate, dar le-a greşit. Nu a scris preşedintele, ci cineva de acolo. Nu era nici toată pagina ocupată, ci 3 sferturi şi, în final, spune că dosarul nu a avut şi răspunsul de la CNSAS că nu au fost colaboratori ai fostei securtităţi. Mâine voi da un comunicat că obligaţia de verificare la CNSAS nu îi revine preşedintelui, ci CSM, iar CNSAS trebuie să răspundă în 15 zile, dar e şi declaraţia pe care o fac magistraţii. CNSAS poate trimite, ulterior, la preşeidnte. Nu poti să îi reproşezi unuia ce a făcut sau ce nu a făcut altul”, a declarat miercuri Tudorel Toader.
Preşedintele Klaus Iohannis a respins, miercuri, numirea Adinei Florea la conducerea DNA, dar şi a altor patru candidaţi pentru funcţii de conducere în Parchetul General şi la DIICOT, invocând că nu sunt întrunite condiţiile de legalitate.
Comunicatul de presă al administraţiei prezidenţiale menţionează că la baza deciziei şefului statului a stat articolul 48 din legea 303/2004.
Potrivit articolului 48, alineatul 10, din legea nr. 303/2004, modificată şi publicată în Monitorul Oficial pe 15 octombrie 2018, "nu pot fi numiţi în funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au interes personal, ce influenţează sau ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate şi imparţialitatea a atribuţiilor prevăzute de lege".
Alineatul 12 al aceluiaşi articol stipulează că "înainte de numirea în funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică şi comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea".
Se încarcă comentariile...
