Motivarea sentinţei de 23 de ani de închisoare în cazul lui Atas: „Calitatea victimei de poliţist aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu atrage o agravare”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Abdullah Atas turc arestare mascati FOTO: Mediafax
Abdullah Atas turc arestare mascati FOTO: Mediafax

Poliţia din România nu recurge în mod frecvent sau uzual la folosirea armelor de foc din dotare, iar Abdullah Atas, acuzat că a ucis un poliţist de la Brigada Rutieră, trebuia să ştie acest lucru. Motivul:  locuieşte în România de aproape două decenii. Tribunalul a desfiinţat astfel una din apărările afaceristului, care spunea că s-ar fi temut de poliţişti deoarece în Turcia ar fi agresivi.

Magistraţii de la Tribunalul Bucureşti au desfiinţat toate apărările pe care turcul Abdullah Atas, trimis în judecată pentru uciderea poliţistui Gheorghe Ionescu de la Brigada Rutieră pe care l-ar fi lovit intenţionat cu maşina, târându-l pe capotă, a încercat să le facă în proces.

Sentinţa: vinovat. Atas a fost condamnat în iulie 2017 la 23 de ani şi jumătate de închisoare, decizia instanţei nefiind definitivă. De asemenea, el trebuie să plătească despăgubiri de 400.000 de euro rudelor poliţistului ucis. El a fost găcit vinovat de ai multe infracţiuni: omor calificat - 22  de ani şi 6 luni de închisoare, părăsire a locului accidentului - 2 ani de închisoare şi conducere sub influenţa alcoolului - un an de închisoare. Pedeapsa de 23 de ani şi şase luni de închisoare a fost stabilită după contopirea pedepselor. Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

„Inculpatul încearcă să creeze o aparenţă favorabilă”

Motivarea judecătorilor are mai multe zeci de pagini, şi conţine declaraţii de martori, rezultatul expertizelor şi apărările avocaţilor. Piesa centrală a apărării lui Abdullah Atas a fost aceea că modul în care a acţiona în noaptea de 2 august 2015, când a lovit poliţistul şi a fugit de la locul accidentului, era că i-ar fi fost frică de poliţie. Motivul: experienţele personale din Turcia pe care le-a avut cu poliţiştii, minoritatea kurdă fiind supusă unor abuzuri din partea organelor din Turcia, inclusiv a poliţiei.

Magistraţi au respins această apărare şi au arătat că Abdullah Atas stă de aproape două decenii în România a făcut aici facultatea, şi-a întemeiat o familie, a lucrat şi lucrează, a devenit om de afaceri. „Or, o astfel de experienţă de viaţă îndelungată pe teritoriul României, timp în care a avut numeroase contacte cu diverse organe sau autorităţi de stat, trebuie să îl fi făcut să vadă că în România poliţia nu recurge în mod frecvent sau uzual la folosirea armelor de foc din dotare, astfel încît presupusa lui stare de temere că va fi împuşcat este nefondată. Credem că inculpatul încearcă să creeze o aparenţă favorabilă sieşi, astfel încît să obţină un tratament mai blând”, au motivat magistraţii.

A cerut schimbarea încadrării

O altă apărare pe care Abdullah Atas a făcut-o a fost aceea că l-a lovit pe poliţistul Gheorghe Ionescu din greşeală, şi a cerut schimbarea încadrării din omor calificat în ucidere din culpă.  Judecătorii au atras atenţia că dacă ar fi fost aşa, Abdullah Atas ar fi trebuit să oprească maşina imediat după ce l-a lovit pe poliţistul Gheorghe Ionescu, dar nu a făcut acest lucru.

„Instanţa de judecată opinează că faptul că inculpatul şi-a continuat deplasarea, cu bună ştiinţă, după ce a observat că victima este agăţată de maşina sa, relevă intenţia sa indirectă ca formă a vinovăţiei cu care a acţionat în sensul producerii rezultatului socialmente periculos”, arată Tribunalul Bucureşti.

„De fapt, inculpatul a acţionat cu intenţie directă în sensul de a nu opri la semnalele poliţiştilor, de a evita controlul său în trafic, deoarece astfel s-ar fi descoperit faptul că el conducea autovehiculul fiind în stare de ebrietate. Inculpatul a încercat să evite descoperirea acestei împrejurări, de frica consecinţelor, după caz, penale sau contravenţionale, pe care acest lucru l-ar fi antrenat după sine”, arată judecătorii.

„A acţionat cu intenţie indirectă şi nu din culpă”

Potrivit motivării, Abdullah Atas  a făcut de mai multe ori afirmaţiile în sensul că nu a vrut să omoare pe nimeni, că dorea pur şi simplu să ajungă acasă şi să se predea poliţiei de acolo, că nu şi-a mai dat seama ce face etc.
„În realitate, speriat fiind de faptul că va fi depistat conducînd autoturismul în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, inculpatul a acţionat în sensul sustragerii de la un astfel de control rutier, de unde şi faptul că i-a ocolit pe cei doi şi şi-a continuat deplasarea spre domiciliu. Însă faptul că el a făcut acest lucru cu o persoană agăţată în faţa maşinii sale, că a condus pe o distanţă semnificativă şi că a mărit viteza de deplasare în acest timp, face ca poziţia sa subiectivă să fie una de intenţie indirectă, deoarece, chiar dacă nu a urmărit producerea morţii victimei, a acceptat totuşi posibilitatea producerii acestui rezultat, sau cel puţin a vătămării corporale a acesteia”, au concluzionat magistraţii.

În concluzie, instanţa de judecată a opinat  că Abdullah Atas  a acţionat „cu intenţie indirectă şi nu din culpă cu sau fără prevedere, în ceea ce priveşte infracţiunea împotriva vieţii, şi deci fapta sa constituie infracţiunea de omor calificat şi nu de ucidere din culpă”. Tribunalul Bucureşti a respins ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice formulate în acest sens de către Abdullah Atas.

Pedeapsa, orientată spre minim

Tribunalul a motivat că pedeapsa concretă în acet caz se poate situa la nivelul limitelor minime prevăzute de lege. „Ţinînd cont că pentru infracţiunea de omor calificat legea prevede o pedeapsă de la 15 la 25 de ani închisoare sau detenţiunea pe viaţă, iar potrivit art. 257 alin. 1, alin. 4 C.p. limitele pedepsei cu închisoarea se majorează cu jumătate, ajungem la un nou minim de pedeapsă de 22 de ani şi 6 luni. Un astfel de minim îl apreciem ca fiind îndestulător pentru sancţionarea faptei concrete deduse judecăţii”, au explicat judecătorii cum au calculate condamnarea pentu omor calificat. „Calitatea victimei de poliţist aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu oricum atrage o agravare a răspunderii făptuitorului”, arată Tribunalul Bucureşti.

Aceleaşi observaţii au fost  făcute şi în legătură cu celelalte două fapte pentru care Abdullah Atas  a fost condamnat , părăsire a locului accidentului - 2 ani de închisoare şi conducere sub influenţa alcoolului - un an de închisoare, „gravitatea concretă a acestora justificînd orientarea instanţei undeva spre limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi nu spre cea maximă”. Tribunalul a avut în vedere şi că Abdullah Atas  are, „totuşi”, şi anumite circumstanţe personale favorabile, cum ar fi lipsa antecedentelor penale, faptul că are un loc de muncă licit, că este integrat în familie şi în societate.

Acuzaţiile procurorilor

În septembrie 2015, Abdullah Atas a fost trimis în judecată pentru omor calificat, conducere sub influenţa alcoolului şi părăsirea locului accidentului, fiind acuzat că a intrat intenţionat cu maşina în poliţistul Gheorghe Ionescu, care a decedat după trei săptămâni în care a fost în comă.

Accidentul s-a produs în 2 august 2015, în jurul orei 3.30, în zona intersecţiei străzii Nicolae Caramfil cu Şoseaua Pipera. Acolo, poliţistul Gheorghe Ionescu se afla împreună cu alţi agenţi de la Brigada Rutieră a Capitalei, pentru un control în trafic. Ionescu i-a făcut semn lui Abdullah Atas să oprească maşina pe care o conducea, omul de afaceri turc a încetinit, dar când a ajuns în dreptul agentului a accelerat şi l-a lovit. Gheorghe Ionescu a fost târât pe capotă pe o distanţă de aproximativ 350 de metri, apoi a fost aruncat pe şosea la 10 metri. Anchetatorii au stabilit că omul de afaceri turc consumase băuturi alcoolice într-un club din Capitală, iar la momentul producerii accidentului rutier avea o alcoolemie de 1,95 - 2 la mie.

Regretele lui Abdullah Atas 

În timpul procesului, Atas a susţinut că în noaptea în care l-a luat pe capota maşinii pe poliţistul Gheorghe Ionescu a încercat să evite doi poliţişti, care ar fi sărit în faţa maşinii. “Regret că a decedat un poliţist în urma accidentului. Am făcut tot posibilul să-i evit pe cei doi agenţi de circulaţie care au sărit în calea mea. Când am văzut un poliţist pe capotă şi alţii în urmărirea mea, m-am speriat. Când poliţistul de pe capotă şi-a îndreptat mâna spre armă, am intrat dintr-un şoc în altul. Mi-am pierdut cunoştinţa şi abia la spital am aflat ce s-a întâmplat”, a susţinut omul de afaceri în faţa judecătoarei Anamaria Trancă.

El a mai spus că accidentul a fost exploatat politic, iar el a devenit o victimă a mass-media, în condiţiile în care el este şi cetăţean român, soţia sa este româncă iar fiul lui nici nu ştie limba turcă. “Accidentul meu a fost folosit ca instrument politic. Mass-media m-a declarat ucigaş, am fost folosit. Ce vină are familia mea, soţia, mama? Copilul meu nu înţelege de ce nu vin acasă. Sunt cetăţeaan român, băiatul meu nu ştie limba turcă. Sunt judecat ca un terorist. Nu am nicio problemă cu poliţia”, a declarat în instanţă Abdullah Atas, asistat de un translator de limbă turcă.



 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite