Motivarea privind conflictul preşedinte- ministrul Justiţiei, în ceea ce priveşte revocarea şefei DNA, ar putea fi citită în premieră în plenul CCR

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că aşteaptă motivarea CCR referitoare la revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi

Motivarea soluţiei date în cazul conflictului instituţional preşedinte - ministrul Justiţiei, în ceea ce priveşte revocarea procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, ar putea fi citită public, în plenul Curţii Constituţionale, cel mai probail joi.

Sursele citate au afirmat că decizia privind ziua exactă când va fi citită motivarea va fi luată marţi după prânz. Nu este exclus însă ca aceasta să fie ziua de joi, transmite mediafax.ro. Decizia este una fără precedent, motivarea urmând să fie citită public.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că aşteaptă motivarea CCR referitoare la revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, afirmând însă că procurorii nu trebuie să fie ”controlaţi politic” şi că aceştia sunt sub autoritatea, nu în ministrului Justiţiei.

"Aştept motivarea Curţii, pe care o vom citi până o înţelegem sau până înţelegem ceva din ea, după care voi comunica ce trebuie făcut sau ce voi face eu mai exact. Însă la momentul acesta pot să vă spun două-trei lucruri care ţin evident de această temă. Această decizie a Curţii aparent vorbeşte doar despre o chestiune foarte concretă de revocare sau nerevocare a procurorului şef DNA. În realitate, însă, sunt mult mai multe teme care apar, care sunt readuse în discuţie şi care merită discutate. Bunăoară, Statutul procurorilor. Eu, personal, sunt convins şi voi acţiona în consecinţă, evident că procurorii trebuie să fie independenţi. Procurorii în niciun caz nu trebuie să fie controlaţi politic. Procurorii nu pot fi în subordinea unui politician, fie el şi ministru. În consecinţă, orice am face noi, în România, ca stat, trebuie să asigure independenţa procurorilor pentru a garanta o justiţie independentă”, a declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a referit şi la situaţia în care se află un judecător al CCR, care este în al zecelea an de mandat, deşi chiar Curtea a stabilit că este neconstituţional ca un judecător să depăşească nouă ani de mandat. Preşedintele a spus că, prin tolerarea acestei situaţii, CCR s-a pus singură în situaţia să-i fie chestionată respectarea supremaţiei Constituţiei.

”Consider că este o problemă şi nu este deloc o problemă simplă. Într-adevăr, toată lumea se aşteaptă ca primul actor care respectă cu sfinţenie Constituţia să fie chiar CCR şi aflăm în ultima vreme că au apărut îndoieli, semne de întrebare, printr-o decizie a Curţii care chiar ea declară că un mandat nu poate sub nicio formă depăşi 9 ani, dar în fapt este un judecător care se află deja de 10 ani acolo. Nu e simplu să tranşăm această chestiune, dar e foarte regretabil că avem această situaţie, pentru că prin tolerarea acestor mandate mai lungi, ca să nu mă exprim altfel, chiar CCR s-a pus singură în situaţia să-i fie chestionată respectarea supremaţiei Constituţiei, aşa cum scrie în Constituţie”, a declarat Klaus Iohannis.

El a ţinut să facă şi o precizare în privinţa modului în care se constată încetarea mandatului unui judecător constituţional: ”În această chestiune, daţi-mi voie să fac o precizare, fiindcă au apărut aceste chestiuni în spaţiul public şi este bine ca lumea să ştie. În cazul în care mandatul unui judecător constituţional se termină, acest lucru se constată de preşedintele Curţii, nu de preşedintele României, iar dacă sunt alte cauze pentru care trebuie să se termine mandatul unui judecător constituţional, această decizie se ia în plenul Curţii. Deci, preşedintele României nu are nicio atribuţie practică în a constata vacanţa unui mandat, dar cred că de această dată CCR trebuie să analizeze cu maximă răspundere această chestiune, pentru a nu rămâne o umbră, o îndoială care planează asupra felului în care acţionează CCR”.

În legătură cu ceea ce se întâmplă cu deciziile luate de CCR de când este tolerată această situaţie, preşedintele Iohannis a declarat: ”E o întrebare pe care şi-o pun mulţi: dacă CCR acţionează în atare împrejurări, ce se întâmplă cu deciziile care au fost luate? Aici trebuie să consultăm specialiştii şi, paradoxal, tot CCR trebuie să hotărască asupra propriului comportament”.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a scris, sâmbătă, pe Facebook, că ”orice decizie CCR produce efecte juridice” şi face referire la Decizia 136 din 20 martie 2018 care vizează modificarea legii de funcţionare a Curţii Constituţionale. Întrucât parte dintre modificări au fost declarate neconstituţionale, Tudorel Toader afirmă că ”legea nu a fost promulgată, nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, nu a intrat în vigoare, iar Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective”. În consecinţă, până la adoptarea şi intrarea în vigoare a normelor de modificare a Legii nr.47/1992, aceasta continuă să se aplice în redactarea în vigoare.