Maghiarii preferă Germania şi nu Ungaria

Rezultatele unui studiu pe tema aşteptărilor tinerilor maghiari, prezentat ieri, arată schimbări semnificative în opţiunile acestora. Cercetătorii au descoperit că tinerii maghiari din România şi-au schimbat opţiunea cu privire la ţara în care ar emigra.

Studiul a fost realizat de cercetătorii Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) şi finanţat de Agenţia Naţională pentru Tineret, în luna septembrie.

A fost vizat un eşantion de 1.202 persoane, de 18-35 ani, din cele 16 judeţe ale Transilvaniei şi Banatului. Chestionarele au vizat calitatea vieţii, sistemul de educaţie, potenţialul migrator, competenţa lingvistică, familia, timpul liber sau participarea politică.

Mai bogaţi

Potrivit cercetătorului Tamas Kiss, responsabil de proiect, o primă concluzie  a chestionarelor a fost că tinerii maghiari au o stare materială mai bună decât releva un sondaj similar din 2001. Deţin telefoane mobile (92%), calculatoare cuplate la internet (53%), apartamente (43%) şi maşină (35%).

O surpriză a chestionarelor a fost schimbarea de opţiune în ce priveşte prima destinaţie de emigraţie. Germania (41%) devansează Ungaria (38%), ca primă destinaţie în opţiunea tinerilor maghiari. În 2001, prima opţiune era ţara vecină (68%), urmată de Germania (13%).

Conservatori în familie

Tinerii maghiari se dovedesc extrem de conservatori privind de relaţiile de cuplu. Două treimi din repondenţi au indicat faptul că în familie femeia trebuie să se preocupe de curăţenie şi pregătirea mâncării, îngrijirea copiilor, gestiunea banilor şi efectuarea cumpărăturilor.

Tinerii români sunt doar în proporţie de 47 % de aceeaşi părere. În schimb, tinerii maghiari sunt mai puţin convinşi că deciziile luate de administraţia locală şi centrală au efecte asupra vieţii lor. Fenomenul migrator mai accentuat pentru minoritatea maghiară, începând din anii '80, are ca efect plecarea persoanelor cu educaţie superioară. În consecinţă, cercetătorii susţin că tinerii maghiari au o educaţie inferioară celor români.

Rezultate utile

Kovacs Peter, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Tineret susţine că o primă măsură de luat, în urma studiului, ar fi creşterea ponderii învăţământului în limba maternă pentru minoritarii maghiari. „Documentul va fi utilizat şi pentru politicile ANT”, a spus Kovacs.

Istvan Horvath, preşedintele ISPMN ne-a declarat că rezultatele cercetării vor fi folosite atât de specialiştii din ţară, cât şi de cei din străinătate.