Lungul drum de la judeţe la regiuni

Preşedintele Traian Băsescu a propus  reîmpărţirea ţării pe regiuni până în 2012, dar desfiinţarea judeţelor presupune modificarea Constituţiei. Schimbările ar urma să fie discutate cu toate partidele politice, dar, deocamdată, UDMR este singura formaţiune care are un proiect concret.

Traian Băsescu a invocat drept argument pentru reorganizarea administrativă a ţării, faptul că în prezent  nu poate fi stimulată dezvoltarea, din cauza deciziilor luate pe suprafeţe mult prea mici - judeţele. Totuşi, şeful statului nu a prezentat o rezolvare concretă. Joi seară, la postul public de televiziune, Băsescu s-a limitat la a spune că planul va fi stabilit de majorităţi parlamentare, nu de minorităţi şi că nu este partizanul concentrării într-o regiune a unei minorităţi. „Până la urmă, discuţiile trebuie începute. Nimeni nu va putea trece o astfel de lege în forma pe care o vrea Băsescu, pe care o vrea Emil Boc sau Marko Bela. Va trece în forma pe care o va vota Parlamentul", a declarat Traian Băsescu.

Preşedintele a mai arătat, în cadrul unui seminar desfăşurat tot joi, că va insista pe această temă în discuţiile cu partidele politice. Pe de altă parte, şeful statului a subliniat că actuala organizare administrativă este foarte susţinută de populaţie. El a adăugat că este greu să te duci într-un oraş reşedinţă de judeţ şi să le spui localnicilor că rămâne „municipiul X", dar nu va mai fi capitala viitoarei regiuni.

Modificarea Constituţiei, alt obstacol

Pe de altă parte, dorinţa preşedintelui nu poate fi pusă în practică decât prin modificarea Constituţiei, după cum recunosc chiar reprezentanţii partidului de guvernământ. „Este vorba de modificarea Constituţiei aici pentru că în Constituţie se precizează că România este organizată în comune, oraşe şi judeţe. Acestea sunt deocamdată formele de organizare. Până nu modificăm Constituţia, nu putem să gândim sub nicio formă o altă modalitate de împărţire a teritoriului României", afirmă secretarul general al PDL Ioan Oltean. Pentru aprobarea unui astfel de proiect, ar fi nevoie de voturile a două treimi dintre parlamentari, ceea ce presupune ca şi aleşi din rândurile Opoziţiei să fie de acord cu prevederile respective.

Ce spun şefii de judeţe

În  toate partidele însă votul propriilor parlamentari va fi influenţat şi de şefii de Consiliilor  Judeţene care au un cuvânt greu de spus şi care şi-ar pierde posturile odată cu desfiinţarea structurilor pe care le conduc. Şefii Consiliilor Judeţene din Opoziţie nu resping, oficial, ideea, dar îl privesc cu neîncredere pe iniţiatorul ei. „De ce nu a făcut acest lucru Traian Băsescu de când este preşedinte?

Este preşedinte de şapte ani, de ce nu a făcut acest lucru până acum, de ce nu a făcut o dezbatere publică pe acest subiect?", a comentat  Nicuşor Constantinescu, şeful CJ Constanţa. „Trebuie făcută gândit şi consultaţi specialişti. Atât timp cât nu e făcută pe criterii politice, aşa cum gândeşte Băsescu, se poate discuta. S-ar face reduceri la buget, reduceri în rândul numărului de funcţionari publici, s-ar face economii", afirmă şeful Consiliului Judeţean Braşov, liberalul Aristotel Căncescu.

Controversele din jurul proiectului UDMR

Liderii UDMR au propria viziune în privinţa împărţirii ţării: 16 regiuni. Soluţia a fost inclusă într-un proiect de lege care a trecut deja de Senat, prin adoptare tacită şi care se află în sertarele deputaţilor de trei luni. Cel mai controversat punct al proiectului UDMR se referă la reunirea judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna într-o singură regiune, reconstituindu-se astfel regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc.

Potrivit aceleiaşi iniţiative, şase regiuni ar include Transilvania: Arad-Caraş-Severin-Timiş, Bihor-Sălaj-Satu Mare, Hunedoara-Alba, Sibiu-Braşov, Maramureş-Cluj-Bistriţa-Năsăud şi Harghita-Covasna-Mureş. Trei regiuni s-ar constitui în Moldova: Suceava-Botoşani, Iaşi-Neamţ-Bacău-Vaslui, Brăila- Galaţi-Vrancea-Buzău. Alte şapte regiuni ar fi concentrate în sudul României: Dolj-Mehedinţi-Olt, Gorj-Vâlcea, Argeş-Dâmboviţa-Prahova, Giurgiu-Teleorman, Călăraşi-Ialomiţa, Constanţa-Tulcea şi Bucureşti.

"Ce legătură are Buzăul ca şi regiune cu Dobrogea? Care sunt legăturile şi programele comune care ar putea fi făcute?
Nicuşor Constantinescu şeful CJ Constanţa

România în ultimul secol

Conform Constituţiei, teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. Organizarea pe judeţe a fost reintrodusă de Nicolae Ceauşescu în 1968, revenind la sistemul anterior regimului comunist. În 1952, comuniştii au împărţit România în 18 regiuni.

De ce nu funcţionează regiunile de dezvoltare

România are, în prezent, opt regiuni de dezvoltare, create în 1998 şi numite după poziţia geografică în ţară - Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud-Est, Sud, Vest, Centru, Bucureşti şi Ilfov. Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.  Funcţia lor este de a aloca fondurile de la Uniunea Europeană, pentru dezvoltare regională, şi de a interpreta şi cerceta statistici regionale.Fostul negociator-şef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE), Vasile Puşcaş, a explicat pentru „Adevărul" că actualele regiuni nu funcţionează pentru că în administraţia noastră „există o predispoziţie spre parohialism, nu spre cooperare".

„Or, când este să vorbim despre spaţii extinse, autorităţile locale trebuie să coopereze. Pe de altă parte, regiunile nu funcţionează din cauza faptului că s-au făcut suprapuneri, rezultate din puţinătatea culturii politice a liderilor noştri politici, între ce înseamnă regiunile europene de dezvoltare", a mai comentat Puşcaş. În opinia fostului negociator al României cu UE, pentru ca politicile europene de dezvoltare regională să aibă succes este nevoie de un tip nou de management public.

„Este obligatoriu să se aibă în vedere caracteristicile politicilor europene de dezvoltare. Atât timp cât nu vor fi luate în considerare acestea, sunt slabe şanse ca o regionalizare administrativă să rezolve problema deficienţei absorbţiei fondurilor europene şi eliminării discrepanţei între diferitele zone ale ţării", a arătat Puşcaş.